Noua lege privind investițiile a provocat în Parlament o discuție despre câtă siguranță le poate oferi, în realitate, Republica Moldova investitorilor. Deputatul Ion Chicu a pus sub semnul întrebării modul în care noile garanții vor funcționa în raport cu deciziile Consiliului pentru examinarea investițiilor strategice, iar reprezentanții majorității susțin că proiectul stabilește clar legătura dintre protecția investițiilor și securitatea statului.
Discuția a avut loc în timpul examinării proiectului de lege cu privire la investiții, document prezentat drept un instrument menit să crească atractivitatea Republicii Moldova pentru capitalul străin și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate și garanții.
Deputatul PDCM Ion Chicu a întrebat în ce măsură aceste promisiuni sunt compatibile cu activitatea Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), despre care a spus că a luat uneori decizii „discutabile” în raport cu investitorii.
„În ce măsură corelează cu aspectele legate de activitatea acelui Consiliu pentru examinarea investițiilor strategice, care uneori ia decizii, să zicem așa, discutabile, în privința unor investitori? […] Prin această lege cum asigurăm sau oferim potențialului investitor mai multă protecție din partea unor decizii potențial subiective din partea Guvernului sau Comisiei respective?”, a întrebat Chicu.
În replică, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Dorian Istrati, a declarat că proiectul stabilește corelarea cu mecanismul de examinare a investițiilor din perspectiva securității statului.
„În proiectul de lege este stipulată foarte clar corelarea cu acel Consiliu, inclusiv când investițiile nu sunt în concordanță cu securitatea statului, sunt un pericol pentru securitatea statului sau pot crea pericol nemijlocit pentru securitatea statului”, a declarat Istrati.
Deputatul a prezentat și o serie de argumente privind atractivitatea Republicii Moldova pentru investitori. Potrivit acestuia, țara are acorduri cu 47 de state, care le-ar oferi companiilor acces la o piață de aproximativ 870 de milioane de consumatori.
Istrati a mai declarat că, în 2025, intrările nete de investiții au constituit 409 milioane de euro, iar valoarea totală a investițiilor străine directe acumulate în economie a ajuns la 5,37 miliarde de euro. În Republica Moldova ar activa în prezent aproximativ 3.800 de companii internaționale.
Discuția despre garanțiile oferite investitorilor are loc în contextul în care deciziile CEIISS au generat deja dispute cu unul dintre cei mai mari operatori aerieni de pe piața din Republica Moldova, FLYONE.
Consiliul a respins aprobarea investițiilor în cazul companiei și a dispus schimbarea controlului asupra acesteia în termen de 90 de zile, după o verificare care a durat aproape 11 luni.
FLYONE a contestat ulterior decizia CEIISS și actele Agenției Servicii Publice, solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Compania a invocat, între altele, temeiul juridic folosit de autorități, susținând că decizia făcea trimitere la o prevedere care indica o lege abrogată în octombrie 2025.
Ulterior, Parlamentul a modificat Legea nr. 174/2021, eliminând din text referința la actul normativ abrogat. Ministerul Infrastructurii a susținut însă că fundamentarea deciziei CEIISS rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.
Disputa a depășit între timp cadrul intern. Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari.
Conform datelor prezentate de companie, FLYONE deține peste 26% din fluxul total de pasageri. În 2025, operatorul declară că a achitat peste 140,5 milioane de lei în impozite și taxe la bugetul de stat și încă 340 de milioane de lei către Autoritatea Aeronautică Civilă, Aeroportul Internațional Chișinău și furnizorii de servicii de navigație aeriană.
