În ultima ședință a sesiunii parlamentare (30 iulie 2026), majoritatea PAS a aprobat un amendament depus de deputatul Radu Marian prin care este modificată Legea nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului. Propunerea a fost atașată unui proiect de lege fără o legătură directă de conținut inițiativa privind urbanismul semnată de deputatul Vasile Grădinaru, și votată într-o singură lectură. Practica de a introduce modificări legislative majore prin amendamente la proiecte din alte domenii a fost, în repetate rânduri, obiect de analiză la Curtea Constituțională din cauza lipsei de transparență și a consultărilor publice.
Manevra legislativă vine pe fondul unei gafe juridice comise de autoritățile executive. La 22 iunie 2026, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a emis Procesul-verbal nr. 37, prin care le-a impus fondatorilor companiei aeriene FLYONE să își înstrăineze cotele-părți în termen de 90 de zile. Deși documentul oficial includea dispoziții referitoare la zece agenți economici, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a comunicat public doar despre situația FLYONE.
Verificarea fundamentului juridic a scos la iveală un viciu major: hotărârea Consiliului s-a sprijinit pe art. 6 lit. b) din Legea nr. 174/2021, normă ce trimitea la definirea pericolelor din Legea securității statului nr. 618/1995. Totuși, Legea nr. 618/1995 fusese abrogată expres încă din octombrie 2025. Solicitat să clarifice situația, ministrul Vladimir Bolea a recunoscut că decizia conține o trimitere la o lege ieșită din vigoare, însă ministerul a susținut că actul rămâne valabil, întrucât noua Lege nr. 249/2025 privind securitatea națională ar fi preluat domeniul. În materie de tehnică legislativă, argumentul este extrem de vulnerabil: abrogarea unei legi nu actualizează automat referințele din alte acte normative, iar anexa de modificare a cadrului conex din Legea nr. 249/2025 a omis ajustarea Legii 174/2021. Astfel, decizia administrativă s-a bazat pe o normă fără acoperire legală în vigoare, devenind ușor de atacat în instanță.
Urgența amendamentului depus de Radu Marian pe 30 iulie este confirmată chiar de nota explicativă care îl însoțește. Deputatul precizează explicit că modificarea este necesară „în scopul actualizării prevederilor literei b) din art. 6 din Legea nr. 174/2021, ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”. Formularea reprezintă o confirmare indirectă a faptului că decizia guvernamentală fusese emisă în baza unui text normativ inactiv, fiind nevoie de o intervenție legislativă din urmă pentru a acoperi breșa juridică.
Pe lângă rectificarea trimiterii la noua lege a securității naționale, amendamentul introduce și formulări vagi privind riscurile la adresa securității statului. Dacă autoritățile invocă necesitatea protejării interesului național în sectoare strategice, criticii și reprezentanții mediului de afaceri avertizează că noile criterii oferă un spațiu vast de interpretare arbitrară. Modificarea normelor legale în timpul desfășurării unui litigiu administrativ afectează grav predictibilitatea juridică și garanțiile dreptului de proprietate într-un stat de drept.
