Conflictul dintre FLYONE și autoritățile Republicii Moldova trece la un nou nivel. Asociații companiei au sesizat un tribunal internațional în disputa privind decizia prin care statul a dispus schimbarea controlului asupra operatorului aerian. Compania confirmă că a inițiat demersurile, însă nu dezvăluie deocamdată valoarea pretențiilor sau instanța care va examina cazul.
Anterior, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora pretențiile față de stat ar putea depăși jumătate de miliard de dolari. FLYONE nu a confirmat această sumă și nu a oferit detalii despre temeiurile concrete ale solicitării.
„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.
Disputa a escaladat după decizia din 22 iunie a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), care a respins aprobarea investițiilor și a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a fost luată după o verificare care a durat aproape 11 luni.
FLYONE a contestat ulterior decizia CEIISS și actele Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive.
Unul dintre argumentele companiei vizează temeiul juridic al deciziei. FLYONE susține că autoritățile au făcut trimitere la o prevedere din Legea nr. 174/2021 care indica Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese abrogată în octombrie 2025, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi privind securitatea națională.
Ulterior, Parlamentul a modificat Legea nr. 174/2021. Un amendament propus de deputatul Radu Marian a eliminat din text referința la legea abrogată. Amendamentul a fost inclus într-un proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și domeniul construcțiilor. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.
Ministerul Infrastructurii a susținut anterior că, deși decizia CEIISS făcea referire la legea abrogată, fundamentarea acesteia rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.
Legalitatea deciziei din 22 iunie urmează însă să fie examinată în cadrul litigiilor inițiate de companie, în raport cu legislația aplicabilă la momentul emiterii actului.
