În aceeași ședință în care asociaților FlyOne li s-ar fi cerut să-și înstrăineze cotele-părți, Polaris ar fi primit aviz favorabil din partea Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Coincidența celor două decizii, despre care Ministerul Infrastructurii ar fi comunicat public doar parțial, alimentează acuzațiile privind un posibil tratament preferențial pe piața aviatică, potrivit unei analize publicate de Corneliu Gandrabur.
Potrivit lui Gandrabur, ambele decizii ar fi fost luate în ședința Consiliului din 22 iunie. În timp ce asociații FlyOne ar fi fost obligați să-și înstrăineze cotele-părți, noul operator Polaris ar fi primit aviz favorabil.
Autorul atrage atenția că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ar fi făcut publică decizia referitoare la FlyOne, fără să comunice în același timp și despre avizarea Polaris. În opinia sa, această situație ridică suspiciunea că noua companie ar fi putut fi pregătită pentru a ocupa locul operatorului supus restricțiilor.
Gandrabur invocă și declarațiile ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea. Oficialul afirma inițial că aude „pentru prima dată” despre Polaris, iar ulterior a declarat că operatorul a trecut toate verificările necesare ale instituțiilor statului.
În același timp, analiza amintește poziția Autorității Aeronautice Civile, potrivit căreia Polaris nu ar fi fost certificată pentru efectuarea zborurilor comerciale.
Semne de întrebare sunt ridicate și în privința bazei juridice utilizate în cazul FlyOne. Potrivit autorului, decizia ar fi fost fundamentată inițial pe o lege deja abrogată, aspect despre care susține că a fost recunoscut ulterior și de ministru. Ulterior, deputatul PAS Radu Marian a introdus un amendament într-un alt proiect de lege.
Autorul face o paralelă și cu scandalul privind spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău din 2024. În opinia sa, ar fi fost utilizată aceeași metodă de intervenție legislativă prin amendamente introduse în ultimul moment și atribuie aceste acțiuni acelorași grupuri de interese.
În concluzia analizei, Gandrabur susține că asemenea situații afectează predictibilitatea mediului investițional din Republica Moldova și afirmă că investitorii riscă să fie supuși unor decizii politice arbitrare. Autorul o menționează în acest context și pe președinta Maia Sandu, pe care o acuză de promulgarea rapidă a unor asemenea modificări legislative.
Aceste afirmații reprezintă poziția autorului analizei.
