Republica Moldova se confruntă cu un nivel înalt de îmbătrânire demografică. La începutul anului 2026, în țară locuiau aproape 612 mii de persoane cu vârsta de cel puțin 60 de ani, reprezentând 25,9% din populația cu reședință obișnuită. Femeile sunt majoritare în rândul vârstnicilor, iar diferența devine tot mai pronunțată odată cu înaintarea în vârstă.
Potrivit datelor statistice, la începutul anului 2026, 611,9 mii de persoane din Republica Moldova aveau 60 de ani sau mai mult. Dintre acestea, 368,9 mii erau femei, ceea ce reprezintă 60,3% din totalul populației vârstnice.
Aproape 38,7 mii de femei, sau 10,5% din totalul femeilor vârstnice, depășiseră pragul de 80 de ani.
Ponderea persoanelor de cel puțin 60 de ani continuă să crească. Dacă la începutul anului 2024 acestea reprezentau 25,2% din populație, la începutul lui 2026 proporția a ajuns la 25,9%.
Schimbări sunt vizibile și în structura pe grupe de vârstă. Ponderea persoanelor cu vârste între 75 și 79 de ani a crescut de la 8,9% în 2024 la 12,2% în 2026. În schimb, categoria 60–64 de ani s-a redus de la 30,8% la 28%.
Coeficientul de îmbătrânire a populației a ajuns astfel la 25,9%, nivel calificat drept înalt din punct de vedere demografic. Comparativ cu începutul anului 2024, indicatorul a crescut cu 0,7 puncte procentuale.
Diferențele dintre femei și bărbați sunt considerabile. Coeficientul de îmbătrânire în rândul femeilor a fost de 29,2%, față de 22% în cazul bărbaților.
La 1 ianuarie 2026, la fiecare 100 de femei cu vârsta de cel puțin 60 de ani reveneau doar 66 de bărbați. Diferența se accentuează odată cu vârsta: în categoria 60–64 de ani sunt 81 de bărbați la 100 de femei, iar după 85 de ani raportul scade la numai 35 de bărbați la 100 de femei.
Datele arată și o creștere a speranței de viață la vârsta de 60 de ani. Între 2023 și 2025, aceasta a avansat cu 0,3 ani în cazul bărbaților și cu 0,5 ani în cazul femeilor.
În 2025, o femeie ajunsă la 60 de ani avea o speranță medie de viață de încă aproximativ 21 de ani, în timp ce pentru un bărbat de aceeași vârstă indicatorul era de circa 16 ani. Diferența dintre sexe a ajuns astfel la cinci ani, în favoarea femeilor.
În ceea ce privește mortalitatea în rândul vârstnicilor, bolile aparatului circulator reprezintă principala cauză de deces, cu 63,6% din total. Acestea sunt urmate de tumori, cu 16,7%, și bolile aparatului digestiv, cu 6%.
Totodată, mortalitatea bărbaților vârstnici a fost mai ridicată decât cea a femeilor în toate principalele categorii de cauze de deces.
În ceea ce privește nivelul de trai, venitul mediu lunar al gospodăriilor cu vârstnici a fost de 5 161 de lei pentru o persoană. Diferența dintre mediul urban și cel rural depășește 1 700 de lei: 6 198 de lei în oraș față de 4 460 de lei la sat. O gospodărie cu vârstnici a cheltuit, în medie, 4 421 de lei lunar pentru o persoană. Aproape jumătate din cheltuieli au fost destinate alimentelor.
