Partidul aflat la guvernare în Serbia de 14 ani se confruntă cu o provocare importantă înaintea alegerilor parlamentare de duminică. O mișcare politică formată în urma protestelor studențești a depășit, la limită, formațiunea lui Aleksandar Vučić într-un sondaj național, relatează Politico.
Potrivit cercetării realizate de institutul independent New Serbian Political Thought, Lista Studenților este creditată cu 44,5% din intențiile de vot, în timp ce Partidul Progresist Sârb, SNS, ar obține 42,7%.
Diferența este de doar 1,8 puncte procentuale, însă reprezintă o schimbare importantă în sondajele electorale, după mai bine de un deceniu în care formațiunea lui Vučić a dominat scena politică sârbă.
Mișcarea studențească a luat amploare în noiembrie 2024, după prăbușirea unei structuri de beton la gara din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți.
Comemorările victimelor s-au transformat în manifestații împotriva autorităților, pe fondul acuzațiilor privind lipsa asumării responsabilității. Protestele au dus la demisia premierului de atunci și au mobilizat sute de mii de persoane.
În martie 2025, peste 325 de mii de oameni au participat la o manifestație organizată la Belgrad. De atunci, studenții au continuat să ceară alegeri anticipate și schimbări în modul de funcționare a instituțiilor.
Spre deosebire de partidele tradiționale de opoziție, Lista Studenților nu este construită în jurul unui singur lider. Candidații săi includ medici, ingineri și profesori universitari, iar campania s-a concentrat pe respectarea statului de drept și combaterea problemelor din instituțiile publice.
Mișcarea a mizat pe întâlniri directe cu alegătorii, dar și pe rețelele sociale, unde beneficiază de sprijinul a numeroși influenceri.
De cealaltă parte, Aleksandar Vučić, care a dominat politica sârbă în ultimii ani, și-a desfășurat campania în întreaga țară. Partidul său a condus Serbia într-o perioadă în care Belgradul a încercat să mențină relații atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia.
Deși Serbia este candidată la aderarea la UE, autoritățile de la Belgrad au refuzat să se alăture sancțiunilor europene împotriva Moscovei.
Analistul Igor Novaković avertizează că, indiferent de rezultatul scrutinului, Serbia ar putea traversa o perioadă politică dificilă. O eventuală schimbare a puterii ar presupune confruntarea cu un sistem instituțional consolidat în ultimii ani, în timp ce menținerea actualei conduceri nu ar elimina nemulțumirile care au alimentat protestele.
