La 23 septembrie 2004, conducerea grupului „Itera” chema presa moldovenească la Burlăceni, raionul Cahul, ca să asiste la așezarea primelor pietre în fundamentul unei centrale electrice de 450 MW. Prima centrală privată din spațiul postsovietic, spuneau atunci oamenii companiei, urma să producă curent până la sfârșitul lui 2006, pentru Republica Moldova dar și pentru export. Ieri, 23 septembrie 2026, se împlinesc exact 22 de ani de la ceremonie. Săptămâna aceasta, fondatorul „Iterei”, Igor Makarov, a revenit la Chișinău cu o ofertă de „salvare” a Republicii Moldova. Pietrele din fundația de la Burlăceni, între timp, n-au produs nici măcar un kilowatt.
O duminică de trei ore
Revenirea a fost anunțată de Makarov însuși. Fondatorul ITERA și președintele grupului ARETI International a declarat că vrea să revină în Republica Moldova și să activeze în sectorul energetic, după o întâlnire de circa trei ore cu premierul, pe care Vasile Tofan a confirmat-o. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Novaia Nedelea” de la TV8, unde Makarov a spus că a discutat subiectul cu premierul Tofan și cu ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Întâlnirea cu premierul a avut loc duminica trecută, precizare făcută tot de Makarov.
Oferta are două etaje. Primul e cel care a ajuns în titluri: premierul a spus că l-a rugat pe Makarov să identifice proiecte umanitare pe care să le sponsorizeze, adică să acopere facturi la spitale și la case de copii, iar omul de afaceri a promis că o va face. Al doilea etaj e cel care, de fapt, contează chiar mai mult. Makarov estimează că investiția companiei sale ar putea ajunge la un miliard de dolari. Depozitele de gaze de care vorbește ar permite cumpărarea gazului când cererea e mică și revânzarea lui mai târziu, inclusiv pe piața europeană. Și nu e vorba numai de gaz. Makarov a spus că a venit însoțit de un grup de colegi finanțiști, că ar fi interesați de piața financiară, dar și de livrările de petrol și produse petroliere, pe care compania lui Makarov le face în prezent.
Premierul a adăugat o precizare care merită citită de două ori: el a menționat că aceste negocieri nu sunt neapărat … publice. Rezumatul oficial al discuției în interpretarea lui Tofan a rămas la formula „vrea să ne ajute”.
Coincidența de calendar
A doua zi după emisiunea de la TV8, premierul era în Parlament. Tofan venise la 22 septembrie să ceară declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, iar despre discuția cu Makarov l-a întrebat liderul socialiștilor, Igor Dodon. Starea de urgență a trecut. Inițiativa a fost votată de 54 de deputați, după o ședință de circa cinci ore, și se aplică 60 de zile începând cu 26 septembrie.
Instrumentele pe care le aduce sunt exact cele de care un investitor grăbit are nevoie. Guvernul spune că starea de urgență îi permite derogări temporare de la anumite reguli și proceduri. Pe durata ei, Comisia Națională de Management al Crizelor poate decide asupra achiziționării, stocării și distribuirii resurselor energetice. Hotărârea prevede și facilitarea achizițiilor directe de materiale și echipamente pentru intervenții de urgență. Opoziția a avertizat în plen că starea de urgență ar putea permite decizii și contracte încheiate în condiții mai puțin transparente.
Nu există, deocamdată, niciun document care să lege oferta lui Makarov de procedurile derogatorii. Există doar un calendar: duminică întâlnirea, luni interviul, marți votul. Iar în mijloc, un premier care spune că negocierile nu sunt neapărat publice.
Centrala de la Burlăceni
Ce s-a întâmplat ultima dată când Makarov a „ajutat” energetica Moldovei a documentat Ziarul de Gardă în numărul 99, din 28 septembrie 2006. În iunie 2004, Guvernul Tarlev a adoptat o hotărâre specială care accepta oferta „Iterei” și recomanda autorităților locale să-i ofere terenul necesar. Pe atunci, legea nu permitea vânzarea terenurilor agricole către agenți străini. Problema s-a rezolvat prin modificări legislative și printr-o decizie a Curții de Apel Cahul. Directorul „Mold Itera Energy”, fostul deputat și fost funcționar al Cancelariei de Stat Ion Untu, recunoștea înntr-o discuție cu reporterul ZdG că proprietarii firmei sunt „în exclusivitate cetățeni ruși”.
A doua problemă era calitatea pământului: peste 40 de hectare cu bonitate de peste 70 de grade, pe care legea interzicea construcțiile. Soluția a venit tot din Parlament. La 2 iunie 2006, mai mulți deputați au cerut ca Guvernul să-și asume singur decizia. Printre ei era Gheorghe Susarenco, care a amintit de scutirea de TVA acordată aceleiași firme, estimată în presă la circa 100 de milioane de euro. Președintele Parlamentului de atunci, Marian Lupu, a închis discuția cu fraza rămasă în titlul articolului, „Rog să ne calmăm puțin”, iar proiectul a trecut în prima lectură cu 60 de voturi.
În toamna aceluiași an, conducerea „Iterei” căuta un investitor strategic căruia să-i cedeze pachetul majoritar al centralei. La primăria din Burlăceni, reporterii au aflat că pe șantier nu era nimic în afară de câteva pietre, iar niște materiale de construcție „au fost aduse, apoi au fost duse”. Firma a supraviețuit centralei. „Mold Itera Energy” figurează și azi în registre, cu genul de activitate „închirierea și exploatarea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”. O centrală electrică devenită agenție imobiliară: dacă asta nu e reconversie profesională, atunci ce e?
Moldcarton și Uzina Metalurgică de la Rîbnița: arhiva de pe ambele maluri
Burlăceni nu e un accident izolat. În septembrie 2000, compania „Gasitera Suisse AG”, din grupul „Itera”, a câștigat concursul de privatizare a pachetului de control al „Moldcarton” pentru 2,15 milioane de dolari, cu obligația de a investi 11 milioane în cinci ani. În 2002, Vladimir Voronin îi lăuda pe cei de la „Itera” că ar fi renăscut fabrica. Din 2005, combinatul a început să lucreze în pierdere, în a doua jumătate a lui 2008 activitatea a fost sistată, iar în 2009 „Itera” și-a vândut acțiunile.
Aici e nevoie de precizie, pentru că într-o postare pe Facebook a lui Vitalie Sprînceană, care a readus subiectul în discuție, spune că Itera ar fi „falimentat” Moldcarton. Oprirea producției s-a produs sub „Itera”. Insolvența și schemele au venit însă după ieșirea ei din acționariat. Din 2010, fabrica a intrat în insolvabilitate, iar o comisie parlamentară de anchetă a legat-o în 2022 de credite neperformante, tranzacții suspecte și schema Laundromat. Makarov a predat o fabrică oprită, nu una furată. Diferența contează, chiar dacă nu îl albește.
Pe malul stâng, povestea e alta. La sfârșitul anilor ’90, pachetul majoritar al Uzinei Metalurgice de la Rîbnița a ajuns la „Itera”. Chișinăul nu recunoaște privatizările făcute de Tiraspol, iar uzina, privatizată ilegal la finele anilor ’90, a fost deținută inițial de grupul Itera, apoi de holdingul Metaloinvest al lui Alișer Usmanov. Cu alte cuvinte, primii bani mari ai lui Makarov în Republica Moldova au ajuns în bugetul regimului separatist. Voronin, care avea o listă neagră a firmelor rusești cu privatizări în Transnistria, a făcut pentru „Itera” o excepție. Makarov a primit ordinul „Gloria Muncii” prin decretul prezidențial nr. 915 din 15 octombrie 2002.
Un pașaport de 350 de milioane
Tofan i-a amintit Parlamentului că Makarov e cetățean al Republicii Moldova. Nu a spus însă și la ce folosește această cetățenie. Potrivit TV8, preluat de NewsMaker, Makarov a obținut-o în 2005, anul până la care „Itera” livrase gaze și în Moldova. Data nu apare, deocamdată, într-un document public. În 2023, Forbes îl descria ca având o singură cetățenie, cea cipriotă. Și aceasta vine cu propria umbră. Ziarul cipriot Politis l-a inclus, în 2020, printre cele 34 de cazuri „suspecte” de cetățenie obținută contra investiții între 2008 și 2012.
Sancțiunile au venit odată cu războiul. Marea Britanie l-a sancționat pe Makarov în septembrie 2022. Motivul oficial: ar fi obținut beneficii de la Guvernul Rusiei sau l-ar fi susținut prin Reywood Holdings Limited, denumirea sub care funcționa fostul ARETI International Group, activ în sectorul energetic rusesc. Londra a ridicat sancțiunile la 5 martie 2024, după o contestare în instanță. Australia și Noua Zeelandă au procedat la fel în 2025. Rămâne Canada.
Aici pașaportul moldovenesc devine instrument de lucru. După două procese pierdute în instanțele canadiene, Makarov a trecut la arbitraj. Argumentul lui: fiind cetățean al Moldovei și al Ciprului, unde locuiește, Canada a încălcat tratatul cu Republica Moldova când i-a înghețat activele. Tratatul este Acordul Canada–Moldova pentru promovarea și protecția investițiilor, în vigoare din august 2019. Pe 14 ianuarie 2026, Makarov a depus cererea la ICSID, tribunalul afiliat Băncii Mondiale, și cere daune de cel puțin 350 de milioane de dolari canadieni pentru pachetul său din compania Spartan Delta.
Să recapitulăm. Un tratat semnat de Republica Moldova îi dă lui Makarov o pârghie de 350 de milioane împotriva unui stat occidental. Pârghia există doar pentru că e cetățean moldovean. Iar acum, același om stă trei ore la taclale cu premierul Republicii Moldova. Poate că în acele trei ore s-a vorbit numai despre spitale și depozite de gaz. Dar o poziție publică a Chișinăului, fie și ambiguă, despre cetățenia sau „bunăstarea” investitorului ar valora pentru el mai mult decât toate facturile spitalelor la un loc.
Makarov se descrie pe sine ca un om de afaceri curat. El susține că, în cele 20 de țări în care a operat grupul, inclusiv în Africa și Asia Centrală, nu a fost implicat niciodată în încălcări ale legii sau infracțiuni fiscale. Tehnic, scutirea de TVA de la Burlăceni nici nu a fost o infracțiune: a fost un cadou legal, votat și semnat. Tocmai asta e partea ciudată a poveștii.
Ce se cumpără prin filantropie
Facturile spitalelor sunt o sumă mică într-o iarnă grea. Depozitele de gaz, accesul la piața produselor petroliere în plină criză a carburanților și intrarea pe piața financiară sunt cu totul altă poveste. Vitalie Sprînceană o spune fără menajamente: nu miliardele promise trebuie urmărite, ci ce primește Makarov în schimb. Precedentul de acum 20 de ani arată cum se joacă contrapartida: hotărâre de Guvern la comandă, lege modificată, pământ scos din circuit, scutire fiscală, iar la final o firmă care închiriază imobile. Precedentul din 2026 e mai subtil: o cetățenie care lucrează în instanțele internaționale.
Guvernarea PAS a construit ani de zile un discurs despre ruperea de „oamenii anilor ’90” și de rețelele energetice rusești. Acum scoate din buzunar, chiar în săptămâna în care își votează puteri excepționale, un om decorat de Voronin, fost proprietar al celui mai mare contribuabil al Tiraspolului și arhitect al celei mai inexistente centrale electrice din istoria Moldovei. Poate că Makarov chiar vrea să ajute. Doar că statul nu are voie să lucreze cu „poate”.
Rămân câteva întrebări la care Guvernul și Vasile Tofan datorează răspunsuri publice. Ce a cerut Makarov în cele trei ore de duminică și există un proces-verbal al întâlnirii? S-a discutat, direct sau indirect, arbitrajul împotriva Canadei, purtat în numele unui tratat semnat de Republica Moldova? Va fi folosit regimul de urgență pentru vreun contract, vreo livrare sau vreo concesiune în care e implicată ARETI, Reywood sau o firmă conexă? Când și prin ce decret a primit Makarov cetățenia moldovenească? Și ce s-a întâmplat, până la urmă, cu cele peste 40 de hectare de la Burlăceni și cu scutirea de TVA pentru o centrală care n-a existat?
Marian Lupu ne ruga, în 2006, să ne calmăm puțin. Ne-am calmat. Douăzeci de ani mai târziu, Vasile Tofan ne cere să avem încredere. Să avem?
Surse:
Facebook Sprinceană: https://www.facebook.com/share/p/1Jn9h8J7Da/
Întâlnirea Makarov–Tofan și oferta
Logos Press: https://logos-pres.md/noutati/fondatorul-itera-igor-makarov-anunta-revenirea-in-moldova-tofan-confirma/ (versiunea engleză: https://logos-pres.md/en/news/itera-founder-igor-makarov-announces-his-return-to-moldova-tofan-confirms/)
NewsMaker: https://newsmaker.md/ro/vrea-s%C4%83-ne-ajute-tofan-despre-o-%C3%AEnt%C3%A2lnire-cu-miliardarul-makarov-%C8%99i-planurile-acestuia-pentru-moldova
TV8: https://tv8.md/2026/09/22/video-un-miliardar-rus-planifica-investitii-uriase-in-moldova-ce-i-a-propus-igor-makarov-lui-vasile-tofan/309511
Realitatea.md: https://realitatea.md/makarov-dupa-3-ore-de-discutii-cu-tofan-vrea-sa-investeasca-in-energia-din-moldova-pana-la-un-miliard-de-dolari/
Moldova Live: https://moldovalive.md/moldovan-citizen-and-russian-billionaire-igor-makarov-offers-to-help-moldova-through-winter/
Point.md, cu citatul lui Tofan și datele renunțării la cetățenia rusă: https://point.md/ru/novosti/ekonomika/v-kishineve-nakhoditsia-milliarder-makarov-glava-gazovoi-kompanii-itera/
Starea de urgență
Moldpres (cele 54 de voturi): https://www.moldpres.md/rom/politica/parlamentul-a-aprobat-instituirea-starii-de-urgenta-in-sectoarele-energetic-si-hidrologic-pentru-o-perioada-de-60-de-zile
Ziarul Național (Comisia Națională de Management al Crizelor): https://www.ziarulnational.md/parlamentul-instituie-stare-de-urgenta-in-sectoarele-energetic-si-hidrologic-pentru-60-de-zile/
ZUGO (achizițiile directe): https://zugo.md/actualitate/parlamentul-a-instituit-stare-de-urgenta-energetica-si-hidrologica-pentru-60-de-zile/254814/actualitate
Ziar.md (derogările): https://ziar.md/de-ce-stare-de-urgenta-si-nu-continuarea-starii-de-alerta-explicatia-premierului-tofan/
IPN (criticile opoziției): https://ipn.md/stare-de-urgenta-in-energie-si-domeniul-hidrologic-aprobata-de-parlament-opozitia-cere-solutii-pentru-populatie
Burlăceni, 2004–2006
Ziarul de Gardă, nr. 99, 28 septembrie 2006: https://www.zdg.md/old/99/investigatii/
Mold Itera Energy în registre (Data2B): https://www.data2b.md/en/companies/1004601003975/intreprinderea-cu-capital-strain-mold-itera-energy-srl
Moldcarton și Rîbnița
Wikipedia, Moldcarton: https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldcarton
Știri.md (insolvența și comisia Grigoriu): https://stiri.md/article/social/fosta-fabrica-moldcarton-in-ruina-internaut-de-ce-autoritatile-nu-fac-nimic
Wikipedia, Uzina Metalurgică Moldovenească: https://ro.wikipedia.org/wiki/Uzina_Metalurgic%C4%83_Moldoveneasc%C4%83
MoldStreet: https://www.mold-street.com/?go=news&n=15866
Ordinul „Gloria Muncii”, decretul nr. 915 (trimitere în Wikipedia rusă): https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BA%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B2,_%D0%98%D0%B3%D0%BE%D1%80%D1%8C_%D0%92%D0%B8%D0%BA%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D1%87_(%D0%B1%D0%B8%D0%B7%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B5%D0%BD)
Cetățenie, sancțiuni, arbitraj
Forbes.ru (renunțarea la cetățenia rusă, 2023): https://www.forbes.ru/milliardery/491815-milliarder-igor-makarov-otkazalsa-ot-rossijskogo-grazdanstva
RBC: https://www.rbc.ru/business/29/06/2023/649d83f49a7947dda29a8449
Agenția de Știri Economice (cazul Politis, Cipru): https://www.myeconomy.ru/biznes/forbes-milliarder-makarov-otkazalsya-ot-grazhdanstva-rossii/amp/
Notificarea oficială britanică de ridicare a sancțiunilor, cu motivarea (Reywood Holdings): https://assets.publishing.service.gov.uk/media/65e6f2233f69457ff103608f/Notice_Russia_050324.pdf
Peters & Peters (contestarea în instanță): https://www.petersandpeters.com/2024/03/13/peters-peters-secures-delisting-of-igor-makarov-from-uk-sanctions-list/
Guvernul Canadei, pagina cazului Igor Makarov v. Canada: https://www.international.gc.ca/trade-commerce/trade_topics-domaines_commerce/igor-makarov.aspx?lang=eng
Blakes (data cererii și tratatul Canada–Moldova): https://www.blakes.com/insights/investor-state-arbitration-used-as-battleground-over-russian-sanctions/
National Post, preluat de Yahoo News Canada (argumentul cetățeniei moldovenești, cele două procese pierdute): https://ca.news.yahoo.com/billionaire-former-russian-oligarch-seeks-120052955.html
Wikipedia, Igor Makarov (delistările din Australia și Noua Zeelandă): https://en.wikipedia.org/wiki/Igor_Makarov_(businessman)
