Doi din trei cetățeni cred că Republica Moldova merge într-o direcție greșită. PAS pierde teren, rating-ul Maiei Sandu scade, iar schimbarea Executivului n-a reușit să reseteze starea de spirit a populației. Datele sondajului IMAS din 11 noiembrie scot la iveală o ruptură tot mai evidentă între agenda guvernării și realitatea de zi cu zi. În egală măsură, însă, arată și că opoziția bate pasul pe loc.
Dacă acum un an „direcția greșită” aduna 51% din opțiuni, astăzi cifra a urcat la 66%. În sens invers, doar 28% mai văd lucrurile într-o lumină optimistă. Un salt de 15 puncte procentuale în 12 luni e un semnal politic dur, mai ales, pentru un partid care își construiește discursul pe proiecte de infrastructură, asistență europeană și progrese în negocierile cu Bruxelles-ul.
Facturile bat comunicatele de presă
Prăpastia dintre discursul oficial și percepția publică începe de la lucruri elementare: facturi, prețuri și salarii.
Aproape jumătate dintre moldoveni (49%) se declară nemulțumiți de propriul nivel de trai. La capitolul energie, datele arată un decont usturător: 91% critică gestionarea prețurilor la gaze, 90% la electricitate și 89% la carburanți. Evident că Executivul nu controlează de unul singur cotațiile internaționale, însă de la cei aflați la putere oamenii așteaptă soluții concrete, nu explicații structurale.
Marea problemă tactică a PAS-ului e că indicatorii macroeconomici (exporturi în creștere, șantiere deschise sau reforme pe termen lung) nu pot ține loc de putere de cumpărare. Nimeni nu își plătește gazul cu cifre din balanța comercială.
Rețeta „Tofan” n-a convins încă
Schimbarea premierului din această vară, când Vasile Tofan i-a luat locul lui Alexandru Munteanu, trebuia să aducă un suflu nou. După patru luni, efectul e aproape invizibil: 44% dintre cei întrebați spun că n-au observat nicio schimbare, iar 32% susțin că lucrurile chiar s-au înrăutățit. Nota medie primită de noul Cabinet – un modest 4,1 din 10 posibile.
Timpul a fost scurt pentru reforme de fond, dar suficient pentru a contura niște priorități. Însă deconectarea dintre mesajele guvernamentale și frustrările oamenilor rămâne evidentă: Cabinetul de miniștri vorbește despre viziune pe termen lung, populația despre cheltuieli imediate. În plus, schimbarea premierului nu șterge cu buretele nemulțumirile acumulate în ultimii ani sub sigla aceluiași partid.
Căderea în cuplu: PAS și Maia Sandu
Scăderea PAS-ului în intenția de vot (de la 28% în iunie la 19,2% în noiembrie pe întreg eșantionul) merge în paralel cu devalorizarea rating-ului Maiei Sandu. Respondenții care îi acordă președintei note mari (între 7 și 10) au scăzute de la 42% la 29%.
Deși atribuțiile Președinției țin mai mult de politica externă și mai puțin de facturi, asocierea politică strânsă cu PAS face ca orice decont economic al Guvernului să fie plătit și de șefa statului. Mai mult, cifra de 47,9% respondenți care spun hotărât că nu ar vota niciodată PAS arată că o parte substanțială a electoratului s-a consolidat deja într-o zonă de respingere.
Opoziția: mulți nemulțumiți, puțini adepți
Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, PAS ar aduna 28,2% din voturile celor deciși, urmat de PSRM cu 24,6% și Democrația Acasă cu 14,3% (urmate la distanță de PCRM, Partidul Nostru și MAN).
Socialiștii cresc modest, însă cifrele arată că valul de nemulțumire nu se revarsă automat în buzunarul opoziției. Un sfert din populație e indecisă, 8% refuză votul, iar doar 38% dintre cetățeni se declară siguri pe alegerea lor. Electoratul e mai degrabă obosit și dezamăgit de oferta politică în ansamblu, nu neapărat cucerit de alternativele de pe scena politică.
PAS nu are monopol asupra integrării europene
Un detaliu esențial din datele IMAS: 54% dintre respondenți susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (20% vor accelerare, 34% vor pași chibzuiți), în timp ce 40% se opun.
Asta demonstrează că opțiunea pro-europeană depășește simțitor bazinul electoral al PAS-ului. Cetățenii fac diferența între un partid și o direcție strategică: pot fi extrem de critici cu Guvernul fără să renunțe la vectorul european.
Același pragmatism, uneori contradictoriu, se vede și în chestiunea energetică: 69% vor negocieri directe cu Rusia pentru gaze, dar 55% nu dau nicio credibilitate promisiunilor lui Igor Dodon că ar obține un preț preferențial. Oamenii caută ieșiri din criză, dar privesc cu scepticism „salvatorii” de ocazie.
Nemulțumirea față de politicieni trece dincolo de partide
Cea mai gravă concluzie a cercetării ține de ruptura instituțională: 63% dintre cetățeni cred că politicienii nu ascultă niciodată vocea oamenilor simpli, iar 54% simt că Guvernul nu lucrează în interesul lor.
Tema securității, războiul din vecinătate și mizele geopolitice au dominat agenda publică. Însă, când aceste teme mari eclipsează problemele zilnice ale familiilor, apare pesimismul: 36% dintre moldoveni se așteaptă să trăiască mai prost peste un an (față de 28% în iunie), și doar 27% mai speră într-o îmbunătățire.
Sondajul IMAS surprinde o societate obosită de scumpiri și deconectată de la discursul oficial. Cât din această stare de spirit se va transforma într-o sancțiune electorală definitivă depinde doar de capacitatea guvernării de a coborî de pe agenda marilor reforme direct la masa din bucătărie a cetățeanului.
