Cazul FLYONE ajunge din nou în Parlament. PAS a refuzat audierea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, în legătură cu presiunile statului față de compania Flyone, dar și în legătură cu licitația eșuată privind extinderea terminalului de pasageri. O solicitare în acest sens a deputatului PCRM, Inga Sibova, a fost respinsă de majoritatea parlamentară.
Mai mult, Sibova nu a fost lăsată să vocifereze solicitarea până la urmă, fiindu-i oprit microfonul exact în momentul în care vorbea despre presiunile statului față de companiile aeriene.
„Cu toții deja cunoaștem poziția domnului nou ministru al Economiei în privința privatizării bunurilor statului. Și, totodată, observăm un proces de licitație cu privire la aeroportul din Chișinău, o licitație eșuată. Dacă ar fi fost această extindere acest bun ar fi crescut foarte mult în valoare. În acest context avem dubii de ce totuși a fost eșuată această licitație și cerem audierea domnului Vladimir Bolea cu privire la licitație eșuată de extindere a Aeroportului Internațional Chișinău și informațiile apărute în spațul public privind concurența neloială dintre companiile aeriene și presiunile din partea…”, a declarat Sibova.
Amintim că asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană spune că decizia a fost luată pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.
Pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.
Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.
FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.
La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.
Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.
În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.
Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.
Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.
Amintim că, în ultimele luni, în spațiul public au fost exprimate suspiciuni privind o posibilă legătură între presiunile exercitate asupra FLYONE și apariția pe piață a Polaris Aviation Group. Liderul PNM, Dragoș Galbur, a susținut că acțiunile împotriva FLYONE ar fi în favoarea noului operator și că, în spatele Polaris, s-ar afla fostul premier Dorin Recean. O posibilă legătură între Recean și noua companie a fost invocată și de fostul premier Ion Chicu. Recean a respins aceste acuzații, calificând informațiile drept „ficțiuni pure și absurde”, iar reprezentanții Polaris au negat, la rândul lor, orice legătură cu fostul premier.
