Generația tânără din Republica Moldova se confruntă cu tot mai multe provocări: este mai puțin numeroasă decât anul trecut, intră mai greu pe piața muncii și amână tot mai des momentul întemeierii unei familii, arată datele Biroului Național de Statistică.
La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova constituia 2,365 milioane de persoane, dintre care 517,3 mii, adică 21,9%, erau tineri cu vârsta între 14 și 34 de ani. Dintre aceștia, 47,9% erau bărbați, iar 52,1% femei.
Comparativ cu începutul anului 2025, numărul tinerilor s-a redus cu 13,5 mii de persoane, echivalentul unei scăderi de 2,5%.
Singura categorie aflată în creștere a fost cea a tinerilor de 14–19 ani, al căror număr a crescut cu 2,7 mii. În schimb, grupa de 20–24 de ani s-a redus cu 2,5 mii de persoane, cea de 25–29 de ani cu 5,5 mii, iar cea de 30–34 de ani cu 8,2 mii.
Datele privind natalitatea arată că 77,8% dintre copiii născuți în 2025 au avut mame cu vârsta de până la 35 de ani. Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 26,7 ani, față de 25,6 ani în 2024. În mediul rural, femeile nasc primul copil, în medie, la 24,4 ani, iar în mediul urban la 28,5 ani.
Tot în 2025, 6,5 mii de copii au fost născuți de mame tinere în afara căsătoriei, ceea ce reprezintă 38% din totalul copiilor născuți de femei cu vârsta între 14 și 34 de ani.
Rata nașterilor la adolescentele de 15–19 ani a scăzut de la 17,3 la 15,6 născuți-vii la o mie de femei din această categorie.
În același timp, în 2025 au fost înregistrate 4,1 mii de întreruperi de sarcină la femeile cu vârsta între 15 și 34 de ani, cu 3,3% mai puține decât în anul precedent. Cele mai multe, aproximativ 92%, au revenit femeilor cu vârsta între 20 și 34 de ani.
În educație, numărul elevilor din licee și instituțiile profesional-tehnice, împreună cu studenții, a ajuns în anul de studii 2025/2026 la 151,9 mii de persoane, cu 5% mai mult decât în anul precedent.
Pe piața muncii, doar 37,7% dintre tinerii de 15–34 de ani erau ocupați în 2025, iar 2,4% erau șomeri. Restul de 59,9% se aflau în afara forței de muncă.
Situația este mai complicată în cazul tinerilor care nu sunt nici angajați, nici încadrați în educație sau formare. În categoria NEET se aflau 14,5% dintre tinerii de 15–24 de ani, 23,2% dintre cei de 15–29 de ani și 27,9% dintre cei de 15–34 de ani. În toate cele trei grupe, ponderea era mai mare în rândul femeilor.
Dintre tinerii care lucrează, 86,1% sunt salariați, iar 13,9% activează pe cont propriu sau în alte forme nesalariale. Aproape 18,7% muncesc informal, iar dintre tinerii salariați 5,8% lucrează fără contract individual de muncă. Fenomenul este mai răspândit în rândul bărbaților, cu 7,8%, față de 3,6% în cazul femeilor.
Totodată, 7,8% dintre tinerii angajați au declarat că ar dori să își schimbe situația profesională, principalul motiv fiind nivelul nesatisfăcător al salariului.
Rata șomajului în rândul tinerilor rămâne peste media națională. Pentru grupa de 15–24 de ani, aceasta a fost de 7,4%, pentru cei de 15–29 de ani – 7%, iar pentru grupa de 15–34 de ani – 5,9%, în timp ce media pe țară a fost de 3,8%.
Datele mai arată că șomajul este ușor mai ridicat chiar în rândul tinerilor cu studii superioare, unde rata ajunge la 6,2%, față de 5,9% pentru cei cu nivel mediu de instruire și 5,3% pentru cei cu nivel scăzut.
Dintre tinerii aflați în afara forței de muncă, 55,3% sunt elevi sau studenți, iar 19% sunt persoane care îngrijesc de familie. În această ultimă categorie, 96,4% sunt femei.
