În Republica Moldova, ipocrizia instituțională are ștampilă, număr de ieșire și o semnătură sub cuvântul „APROB”. În timp ce de la tribunele oficiale se vorbește răspicat despre reziliență, orientare euroatlantică și riscuri hibride venite de la Răsărit, Armata Națională a funcționat, în tot anul 2025, pe un principiu mult mai prozaic: s-a alimentat cu combustibil exclusiv de la ruși.
Dovada nu vine din speculații de presă, ci din raportul de monitorizare a contractelor de achiziții publice pe semestrele I și II ale anului 2025, întocmit de Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP), structura din subordinea Ministerului Apărării care se ocupă de logistica armatei. În cele 340 de poziții ale registrului, cuvântul „carburanți” apare de exact două ori. În dreptul ambelor poziții stă un singur nume: SRL „Lukoil Moldova”, entitatea cunoscută public drept ICS „Lukoil-Moldova” SRL, deținută prin subsidiara austriacă Lukoil International GmbH.
Jumătate de milion de euro virați de armată companiei … Lukoil
Logistica apărării naționale a Republicii Moldova a funcționat prin două canale simple. Primul contract, semnat pe 14 februarie 2025 în urma unei licitații deschise, a pus la dispoziția armatei carduri valorice în valoare de 3.347.095,20 lei, pentru alimentări directe la pompă. Al doilea, parafat pe 16 aprilie, tot prin licitație deschisă, a însemnat livrarea de carburant în vrac, contra sumei de 6.102.092,75 lei.
În total, 9.449.187,95 lei, aproape jumătate de milion de euro din banii publici ai cetățenilor moldoveni, au ajuns, într-un singur an, la filiala locală a celui de-al doilea mare producător de petrol al Federației Ruse. În raport, la rubrica privind executarea contractului, stă scris sec un singur cuvânt: „Executat”.
Diagnosticul american și orbecăitul strategic de la Chișinău
Pe 22 octombrie 2025, Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA punea Lukoil și Rosneft pe lista sancțiunilor. Motivul, formulat de americani fără urmă de diplomație, se citește și azi pe site-ul instituției: sporirea presiunii asupra sectorului energetic rus și degradarea capacității Rusiei de a genera venituri pentru mașinăria sa de război.
Decizia transformă o banală achiziție logistică într-o problemă de securitate națională. Timp de un an, armata unei țări candidate la Uniunea Europeană a fost client fidel al unei corporații ruse pe care Washingtonul avea să o încadreze formal în lanțul de finanțare a agresiunii. Iar încercarea de a ridica nevinovat din umeri pe motiv că „la data semnării nu existau sancțiuni” este o scuză jalnică. Războiul durează din 2022, iar Chișinăul se aliniază de atunci pachetelor europene de restricții.
Poziția autorităților americane arată că veniturile obținute de rețeaua Lukoil din afara Rusiei sunt considerate relevante pentru interesele economice ale Federației Ruse. Atunci când Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a permis, ulterior, funcționarea sub derogare a celor aproximativ 2.000 de benzinării Lukoil din afara Rusiei, a impus o condiție esențială: veniturile generate de aceste active să nu fie transferate în Federația Rusă. Cu alte cuvinte, fără această interdicție, banii încasați la pompă ar fi putut ajunge în Rusia. Până în octombrie 2025 o asemenea restricție nu exista. În februarie și aprilie 2025, Armata Națională semnase deja ambele contracte. Raportul nu conține date de plată.
Mai există un detaliu care nu trebuie neglijat. Pe 25 iulie 2025, în plină executare a ambelor contracte, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, condus de premierul de atunci Dorin Recean, aproba condiționat investițiile companiei, impunându-i să înstrăineze în cel mult 45 de zile complexul petrolier de lângă Aeroportul Internațional Chișinău. Decizia a fost dezvăluită de Mold-Street. Nu era o interdicție, era o condiționare, dar era, oricum, prima recunoaștere oficială că prezența acestei companii în infrastructura critică deranjează pe dimensiunea securității statului. Autoritățile o știau înainte ca americanii să o spună. Ministerul Apărării continua să cumpere
Avertismentul Ministerului Finanțelor
Când sancțiunile americane au devenit iminente, Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a trimis o notificare tuturor autorităților publice centrale și locale, direcțiilor finanțe și trezoreriilor regionale. Nu era un ordin de reziliere, cum s-a înțeles pe alocuri, ci o listă de măsuri de prudență: evaluarea contractelor în derulare cu Lukoil-Moldova, stabilirea volumelor neexecutate, achitarea doar a ceea ce fusese deja prestat, eliberarea soldurilor pe alocații și identificarea urgentă a altor furnizori de carburanți.
Motivul, scris negru pe alb: riscul iminent ca operatorul să nu-și mai poată onora obligațiile după 13 decembrie 2025, data intrării în vigoare a sancțiunilor.
Ce a făcut Armata Națională cu această alertă? Raportul AARAP tace mâlc. În semestrul II al anului 2025 nu apare niciun contract nou pentru carburanți, nici cu Lukoil, nici cu altcineva.
Birocrația impecabilă a unei complicități
Priviți anvergura acestui efort. Cea mai mare putere financiară a lumii mobilizează un mecanism uriaș (desemnări, licențe speciale, șapte prelungiri succesive și conturi înghețate) pentru un singur obiectiv clar: ca veniturile rețelei Lukoil să nu mai alimenteze ceea ce Trezoreria americană numește, în textele ei oficiale, mașinăria de război a Rusiei.
În tot acest timp, în 2025, Armata Națională a Republicii Moldova a alimentat exact acea rețea.
Evident, nimeni de la Chișinău nu a semnat un cec pe numele Kremlinului. A semnat un contract de carburanți, cu licitație deschisă, proces-verbal și ștampilă. Așa arată întotdeauna birocrația complicității noastre: procedurile sunt bifate, hârțoagelor nu le lipsește nicio virgulă, iar raportul consemnează mulțumit că totul s-a „executat”.
