Bugetul de stat pe anul 2025 a fost executat în proporție de 98%. Aceasta este cifra de paradă care va domina comunicatele oficiale, discursurile reprezentanților actualei guvernări și rapoartele destinate partenerilor de dezvoltare. Ceea ce va rămâne însă ascuns în spatele acestui indicator este o realitate structurală gravă: proiecte de investiții blocate la un randament de doar 61%, o datorie externă care a escaladat cu 14,8% în numai douăsprezece luni și 11,2 miliarde de lei pompați în băncile devalizate, fonduri menținute artificial la categoria „creanțe”, deși probabilitatea recuperării lor este nulă.
Mai mult, pentru al doilea an consecutiv, Guvernul a suspendat aplicarea regulii fiscale, invocând o clauză de urgență care a încetat demult să mai reflecte o situație excepțională. Ministerul Finanțelor a consemnat fidel toate aceste vulnerabilități într-un raport de 168 de pagini. Le-a publicat, dar a evitat să le explice. O vom face noi, într-un nou articol din seria EXPLICATIV NewsAlert.md.
Vitrina unei economii de consum
Sumarul executiv al raportului privind execuția bugetară pe anul 2025 sugerează că parametrii macroeconomici se află sub control strict: veniturile planificate au fost încasate, cheltuielile au atins pragul de 98%, iar deficitul s-a înscris în limitele revizuite. Problema majoră rezidă în structura internă a acestor agregări.
Analiza detaliată a capitolelor de cheltuieli arată o asimetrie profundă:
- Cheltuielile de personal (salariile celor aproape 60.000 de bugetari) au fost onorate în proporție de 99,6%.
- Serviciul datoriei publice (plata dobânzilor) a fost executat la 99,2%.
- Prestațiile sociale au atins un grad de realizare de 99,3%.
Eficiența maximă în aceste sectoare este o regulă obligatorie în orice stat, întrucât blocajele în aceste zone declanșează instantaneu crize sociale și sancțiuni din partea creditorilor externi.
Contrastele apar în zona dezvoltării. Investițiile capitale sau, mai exact, fondurile destinate infrastructurii rutiere, școlilor și spitalelor au înregistrat o execuție de doar 61,1%. La nivelul bugetelor locale, blocajul este și mai pronunțat, indicatorul coborând la 48,7%.
Din punct de vedere funcțional, aparatul de stat performează optim doar ca mecanism de distribuție a salariilor și de achitare a obligațiilor financiare curente. Ca motor de dezvoltare, acesta ratează peste o treime din obiectivele asumate. Această dinamică nu reprezintă un accident conjunctural al anului 2025, ci perpetuarea unui model economic endemic pe care documentele oficiale nu le abordează ca pe o anomalie structurală.
Când excepția devine politică de stat
Cadrul normativ național stabilește imperativ că deficitul bugetului public național nu poate depăși pragul de 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Cu toate acestea, Republica Moldova a încheiat exercițiul financiar 2025 cu un deficit real de 4,0%, după ce în 2024 indicatorul atinsese 3,9%.
Pentru a justifica depășirea limitelor legale, executivul a recurs din nou la clauza de derogare prevăzută pentru riscuri iminente la adresa securității naționale. Invocat în 2024 și reiterat în 2025, acest mecanism de criză tinde să devină o practică recurentă și pentru anul 2026.
Raportul trece sub tăcere faptul că ținta de deficit a fost modificată de trei ori pe parcursul anului trecut, atingând un vârf prognozat de 5,87% din PIB sau o valoare de peste două ori mai mare decât limita legală înainte de stabilizarea de la finalul anului.
Bugetul adoptat de Parlament în ianuarie 2025 a fost dezasamblat în doar câteva luni, fără ca această volatilitate să beneficieze de o justificare publică transparentă. Atunci când o clauză de excepție este aplicată pe parcursul mai multor ani fiscali consecutivi, ea își pierde caracterul extraordinar și devine, de facto, strategia bugetară reală a țării, mascată sub … argumente juridice de urgență.
Cele 11 miliarde de lei care nu vor mai fi recuperate
În secțiunea dedicată surselor de finanțare a deficitului bugetar, documentul menționează că instituțiile bancare aflate în lichidare silită (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială) figurează cu o datorie totală de 11,2 miliarde de lei față de Ministerul Finanțelor.
Suma reprezintă soldul fondurilor publice injectate de urgență pentru a stopa prăbușirea sistemului financiar în urma fraudei bancare din 2014. Deși procedurile judiciare continuă, rata de recuperare reală a activelor este nesemnificativă. În cursul anului 2025, din totalul datorat s-au recuperat doar 65,4 milioane de lei, adică un randament de sub 0,6% din suma totală.
Tot în 2025, datoria băncii Investprivatbank, în valoare de 345 de milioane de lei, a fost radiată definitiv din bilanțul contabil, ca urmare a finalizării procesului de lichidare. Suma respectivă a apărut ca pierdere netă a statului. Din punct de vedere economic, și cele 11,2 miliarde de lei rămase reprezintă o pierdere certă; menținerea lor în rapoarte sub eticheta de „creanțe interne” constituie exclusiv un artificiu de evidență contabilă, contrazis direct de realitatea financiară.
Dinamica datoriei externe: consum finanțat prin împrumuturi
Soldul datoriei de stat externe a înregistrat o creștere de 14,8% într-un singur an, evoluând de la 4,19 miliarde de dolari (la finele anului 2024) la 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025. Această expansiune a fost susținută prin contractarea și intrarea în vigoare a 17 noi acorduri de creditare cu organisme internaționale, printre care Banca Mondială, Agenția Franceză pentru Dezvoltare, BERD și Guvernul Canadei.
Cel mai important instrument de finanțare a fost Facilitatea de reformă și creștere acordată de Uniunea Europeană, cu o valoare nominală de 1,5 miliarde de euro. Analiza destinației fondurilor arată însă că o pondere substanțială a acestor resurse nu a fost direcționată către proiecte generatoare de valoare adăugată, ci către cheltuieli de consum curent: compensații pentru resurse energetice, asistență socială și costuri operaționale ale aparatului administrativ. Să fie clar: statul s-a îndatorat pe termen lung pentru a achita … facturile curente ale populației.
În acest ritm, datoria totală a sectorului public a atins pragul de 138,5 miliarde de lei, reprezentând 39,2% din PIB. Presiunea asupra sustenabilității este critică, în condițiile în care marja rămasă până la plafonul legal de 40% este de doar 0,8 puncte procentuale. Supraviețuirea acestui model depinde exclusiv de accesul neîntrerupt la finanțare externă în condiții concesionale, însă raportul nu evaluează riscurile și scenariile de criză în cazul unei eventuale contractări a fluxurilor de creditare.
Pierderi cronice și capitalizări de avarie la companiile de stat
Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova continuă să genereze pierderi masive, raportând un deficit de 152 de milioane de lei doar pentru primul semestru al anului 2025, o evoluție aproape identică cu cea din perioada similară a anului precedent (156 de milioane de lei).
Pentru a evita colapsul operațional, executivul a intervenit prin majorarea capitalului social cu 336 de milioane de lei și a alocat suplimentar 24 de milioane de lei din Fondul de rezervă exclusiv pentru achiziția de carburant. Utilizarea rezervelor de urgență ale statului pentru a asigura funcționarea minimă a locomotivelor demonstrează un management de criză profund ineficient. Întreprinderea cumulează datorii de 49 de milioane de euro din împrumuturi recreditate și arierate interne de 41 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor se limitează la a constata aceste date, fără a avansa strategii de restructurare sau soluții de redresare comercială.
Un caz similar de opacitate financiară este cel al S.R.L. Arena Națională. Deși la jumătatea anului 2024 compania nu figura cu obligații la împrumuturile interne, la 30 iunie 2025 aceasta a înregistrat brusc o datorie de 307,4 milioane de lei, pe fundalul unor pierderi operaționale de 27,1 milioane de lei în prima jumătate a anului. Raportul nu oferă nicio clarificare cu privire la clauzele acestui împrumut sau la capacitatea de rambursare a entității, deși calitatea statului de asociat unic transferă automat riscul de neplată direct asupra bugetului național.
Restanțele fiscale au crescut în ciuda măsurilor coercitive
Deși Curtea de Conturi a solicitat imperativ, prin decizia din mai 2025, eficientizarea mecanismelor de încasare a obligațiilor fiscale restante, acțiunile Ministerului Finanțelor, concretizate în executări silite, aplicări de sechestre pe conturi și inițieri de insolvabilități, au rămas fără un impact pozitiv real.
Indicatorii arată o agravare a fenomenului:
- Restanțele la bugetul public național au crescut la finele anului 2025 cu 17,1% față de începutul aceluiași an.
- La nivelul strict al bugetului de stat, creșterea obligațiilor neachitate a fost de 6,1%.
- La data de 28 februarie 2026, volumul total al restanțelor depășea 3,87 miliarde de lei, menținându-și traiectoria ascendentă.
Paralel, vulnerabilitățile tehnice persistă. Recomandarea Curții de Conturi privind integrarea sistemelor informatice pentru evidența amenzilor așa și nu a fost implementată. Datele transmise de Ministerul Afacerilor Interne sunt clasificate oficial ca fiind „în majoritate neconforme”, iar corelarea bazelor de date a fost amânată repetat din cauza unor deficiențe de soft nerezolvate timp de ani de zile.
Dezechilibrul structural al schimburilor comerciale
Economia Republicii Moldova este marcată, potrivit raportului, de un deficit comercial cronic, valoarea importurilor depășind de 2,9 ori volumul exporturilor. Deficitul balanței comerciale a crescut în 2025 cu aproape 30% comparativ cu anul 2024, atingând valoarea record de 7,1 miliarde de dolari. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi s-a contractat până la 34,6%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare leu încasat din vânzările externe, statul cheltuiește aproape trei lei pe mărfuri din import.
Consecința directă este adâncirea deficitului de cont curent până la 4 miliarde de dolari, echivalentul a 19,6% din PIB. Pilonul tradițional de stabilitate din ultimele două decenii – remitențele – a înregistrat o creștere nominală de doar 1,3% în 2025, ceea ce în termeni reali, ajustați la inflație, reprezintă o stagnare netă. Un astfel de model macroeconomic nu se bazează pe productivitate internă, ci este introdus artificial din exterior prin banii transferați de diasporă și prin credite suverane.
În raport nu se spune despre ce va face Guvernul dacă banii trimiși de moldovenii din diasporă (remitențele) și creditele sau ajutoarele de la partenerii străini ar scădea brusc.
Dincolo de textul oficial al raportului
Raportul notează succint că „economia informală și performanța întreprinderilor de stat continuă să reprezinte provocări pentru dezvoltarea durabilă”. Această abordare formală, lipsită de evaluări cantitative, măsuri concrete sau indicatori de responsabilitate, reduce problemele fundamentale ale economiei la nivelul unor simple constatări protocolare.
Economia subterană blochează venituri fiscale masive, în timp ce ineficiența companiilor cu capital public generează riscuri fiscale majore și impune injecții financiare de salvare permanente.
Din punct de vedere tehnic și pe termen scurt, bugetul de stat pe anul 2025 a funcționat: aparatul administrativ a distribuit salariile, prestațiile sociale au fost achitate, iar scadențele externe au fost respectate. Totuși, costurile reale ale acestui echilibru precar (investițiile ratate, reformele amânate, creanțele compromise și datoriile transferate generațiilor viitoare) nu sunt incluse în indicatorii de performanță ai raportului de execuție bugetară. Într-o analiză economică onestă, acestea ar trebui să constituie capitolele principale.
Sursa: Raportul Guvernului, elaborat de Ministerul Finanțelor, privind executarea bugetului de stat în anul 2025, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Documentul urmează să fie aprobat în ședința de Guvern din 27 mai 2026
