Pe 6 mai, Guvernul urmează să aprobe o hotărâre prezentată drept actualizare tehnică. În spatele unui titlu anesteziant se ascunde un instrument juridic nou: statul poate să te declare administrativ „inactiv”, fără să te întrebe, fără o procedură stabilită, fără să știe, de fapt, unde ești.
Hotărârea de Guvern nr. 49/2026, inclusă pe ordinea de zi a ședinței din 6 mai 2026, are un titlu care nu invită la lectură: „Aprobarea Conceptului Sistemului informațional Registrul de stat al populației și a Regulamentului privind modul de ținere a Registrului de stat al populației.” O actualizare tehnică. Înlocuirea unui document din 2002. Nimic de văzut, continuați.
Există totuși, în textul documentului, un singur element cu adevărat nou. Se numește „persoana inactivă”. Și merită toată atenția pe care titlul hotărârii o ignoră. De ce? Vă arătăm într-un nou material din seria EXPLICATIV NewsAlert.md.
Cum dispari din propriul tău stat
Conceptul propus definește „persoana inactivă” ca persoana fizică înregistrată în Registrul de stat al populației ale cărei date sunt considerate perimate și care nu mai reflectă situația sa actuală. Statutul se atribuie prin act administrativ al Agenției Servicii Publice, fără obligativitatea de a te întreba, fără termen de preaviz, fără notificare prealabilă garantată prin lege.
Primul criteriu: ai împlinit o sută de ani, ești considerat în viață în lipsa unui act de deces, dar nu figurezi în evidența pensionarilor, nu ești asigurat medical și ai domiciliu înregistrat în R. Moldova fără să locuiești efectiv la acea adresă.
Al doilea criteriu este mai revelator. Ești titularul unui pașaport sovietic, document al cărui termen de valabilitate a expirat, ai atins vârsta legală de pensionare, nu primești pensie, nu ai asigurare medicală, nu ai obținut niciodată un act de identitate moldovenesc și, de jure, ai domiciliu în R. Moldova fără a locui la adresa înregistrată.
Cifrele invocate în Nota de fundamentare sunt grăitoare: la 1 ianuarie 2026, 2.953 de persoane se aflau în această situație. Din totalul de 1.035 de centenari cu statut incert, 305 sunt înregistrați cu domiciliul în localitățile din stânga Nistrului și în municipiul Bender.
Această frază este singura referire, în întreg proiectul, la Transnistria. Implicită, fără elaborare, fără consecințe enunțate.
„Inactiv” nu înseamnă mort. Dar produce aceleași efecte
Autorul proiectului, Agenția Servicii Publice, promovat prin Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, repetă în fiecare răspuns la avize că statutul „inactiv” are „caracter strict tehnico-administrativ” și nu produce efecte juridice asupra persoanei. Această afirmație contrazice conținutul aceluiași document pe care îl promovează.
Conceptul prevede negru pe alb că persoanele inactive **nu sunt incluse în rapoartele statistice privind populația, în procesele administrative, la elaborarea politicilor publice, a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism. Amendamentul final, acceptat la insistența Congresului Autorităților Locale, a extins și mai mult lista excluderilor.
Dacă ești „inactiv”, nu exiști în statisticile demografice ale țării tale. Nu exiști în planificarea urbană a localității tale. Nu exiști în procesele administrative ale statului. Ești, din perspectiva aparatului de stat, o înregistrare de arhivă, prezentă în sistem, dar extrasă din orice calcul care contează.
Banca Națională a Moldovei a sesizat imediat consecința practică: o instituție financiară care verifică datele unui client în Registru și primește ca răspuns statutul „inactiv” nu știe ce să facă cu această informație. Legislația privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului obligă la cunoașterea clientelei. Dacă registrul semnalează „inactiv”, logica sistemului impune precauție, potențial blocarea operațiunilor, potențial raportare la autorități. „Statutul unic și nediferențiat face imposibilă aplicarea proporțională a acestor regimuri”, a scris BNM în avizul său. Răspunsul Agenției Servicii Publice a fost că aceasta nu este problema Registrului de stat al populației.
Diaspora: riscul pe care proiectul îl trece cu vederea
Proiectul este redactat ca și cum problema vizează exclusiv câteva mii de persoane în etate cu pașapoarte sovietice. Nu este cazul.
Criteriile pentru „persoana inactivă” includ, ca element central, condiția de a locui în Moldova de jure adică de a fi înregistrat cu domiciliul în țară, fără a locui de facto la adresa respectivă. Această condiție descrie cu precizie situația a sute de mii de cetățeni moldoveni care au emigrat în ultimele două decenii și nu s-au radiat formal din evidența de domiciliu.
Moldova are o diasporă care depășește un milion de cetățeni, mai mare decât întreaga forță de muncă rămasă în țară.. Numai în 2025, țara a mai pierdut aproape 29.000 de locuitori. Cei mai mulți au plecat fără să anunțe autoritățile, fără să solicite autorizarea emigrării, fără să transcrie actele de stare civilă obținute în alte state. Nu au pensie în Moldova. Nu au asigurare medicală în Moldova. Nu plătesc impozite în Moldova. Mulți au pașapoarte expirate. La adresa de domiciliu înregistrată mai locuiesc, eventual, părinții.
Proiectul le pune la dispoziție, fără să le ceară consimțământul, un instrument legal prin care pot deveni „inactivi” în propriul stat de origine prin decizie administrativă unilaterală.
Ministerul Afacerilor Externe a ridicat în avizul său problema dreptului de vot: cetățenii moldoveni din diasporă pot vota cu pașaportul expirat. Dacă sunt declarați „inactivi” și dispar din listele electorale, ce se întâmplă cu acest drept constituțional? Răspunsul Agenției Servicii Publice a fost că listele electorale sunt reglementate de legislația electorală, nu de Registrul de stat al populației. Ceea ce este corect din punct de vedere formal. Dar, de fapt, listele electorale se elaborează în baza … Registrului de stat al populației.
A fi sau a nu fi „inactiv”
Pentru ca un cetățean să fie declarat „inactiv” în baza criteriului de domiciliu fictiv, cineva trebuie să constate că persoana nu locuiește efectiv la adresa declarată. Cine face această constatare? În baza căror documente? Cine suportă costurile verificărilor la fața locului? Ce termen are persoana vizată pentru a contesta decizia înainte ca aceasta să producă efecte?
Proiectul nu răspunde la niciuna dintre aceste întrebări. Nota de fundamentare promite că procedura va fi stabilită prin „acte normative instituționale subsecvente”, pe care urmează să le elaboreze Agenția Servicii Publice în colaborare cu autoritățile competente. Congresul Autorităților Locale, cel mai probabil executantul acestor verificări pe teren, a solicitat explicit clarificări și alocare de resurse. Nu a primit un răspuns de fond.
Cu alte cuvinte guvernul aprobă miercuri un statut juridic nou fără procedura de atribuire a acestuia.
Ce se întâmplă, de fapt
Dincolo de controversele legate de „persoana inactivă”, proiectul consolidează ceva mai profund: Registrul de stat al populației devine ”sursa unică și primară„ de identificare a tuturor persoanelor fizice din R. Moldova, cu o arhitectură „orientată pe evenimente”, orice modificare de stare din registru generează automat notificări în timp real către toate sistemele informaționale ale statului care s-au abonat la flux.
Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General pentru Migrație, instanțele judecătorești, cadastrul, sistemul de evidență a migrației: toate vor primi în timp real orice modificare operată în datele tale. Naștere, deces, căsătorie, divorț, schimbare de domiciliu, obținere de pașaport, emigrare autorizată, dobândire sau pierdere a cetățeniei, statut „inactiv”.
Din perspectivă tehnică, aceasta este direcția corectă pentru un stat care vrea să elimine duplicarea datelor și să simplifice interacțiunea cetățenilor cu administrația. Un singur loc unde ești înregistrat, iar informația se propagă automat. Nu mai depui același act la trei ghișee.
Reversul are un singur punct de eșec. Un singur loc unde o decizie administrativă eronată sau abuzivă se propagă automat în toate sistemele conectate. Centrul Național pentru Protecția Datelor a menționat, în avizul său, că în practică au existat deja „situații de prelucrare neconformă a datelor cu caracter personal, confirmate prin multiple petiții adresate instituției.” Proiectul nu analizează aceste incidente anterioare. Adaugă o clauză privind contractele standardizate pentru accesul extern și continuă cu același elan.
Lacunele pe care hotărârea de guvern le gestionează prin … amânare
Evaluarea de impact asupra protecției datelor cu caracter personal, obligatorie, conform legislației europene și naționale, înaintea implementării oricărei operațiuni de prelucrare cu risc sporit, nu a fost efectuată. Centrul Național pentru Protecția Datelor a reamintit această obligație în avizul său. Agenția Servicii Publice … a luat act.
Costurile reale de operare a sistemului nu sunt estimate. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, desemnat administrator tehnic al Registrului după migrarea sa pe platforma guvernamentală MCloud, a cerut cifre concrete și un acord de administrare formalizat. Nu le-a primit. În Nota de fundamentare se explică de ce costurile nu pot fi estimate în această etapă.
Mecanismul de atribuire a numerelor de identificare IDNP pentru cetățenii străini care lucrează de la distanță pentru companii moldovenești, fără a intra vreodată pe teritoriul țării, nu există juridic la această dată. Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe au constatat independent că exercitarea acestor atribuții este, în absența unui cadru clar, „juridic imposibilă.” Hotărârea mandatează Cancelaria de Stat să elaboreze mecanismul în termen de șase luni de la adoptare.
Problema reală și soluția pe dos
Republica Moldova are o problemă demografică serioasă și concretă: un registru al populației umflat cu sute de mii de înregistrări care nu mai corespund realității. Oameni plecați de ani sau de decenii, neradiați din evidența de domiciliu. Oameni decedați în afara țării, fără acte de deces transcrise de autoritățile moldovenești. Oameni din localitățile transnistrene, despre care statul moldovean nu deține informații concrete de treizeci de ani.
Un registru cu date alandala produce statistici false, politici publice calculate pe populații fictive, fonduri alocate pe baza unor nevoi care nu corespund realității administrative. Necesitatea curățirii bazei de date este reală și legitimă.
Soluția aleasă, declararea administrativă „inactivă” a persoanelor despre care statul nu deține informații suficiente, rezolvă problema de raportare statistică. Dar nu rezolvă problema de fond, care este absența mecanismelor de colectare a informației despre cetățenii aflați în afara razei de acțiune administrativă a statului. Și creează, în schimb, un instrument juridic care poate fi aplicat mult dincolo de cercul restrâns al centenarilor cu pașapoarte sovietice.
Procedura de atribuire a statutului nu există la data adoptării hotărârii. Criteriul de domiciliu fictiv este suficient de vag pentru a acoperi o categorie mult mai largă de cetățeni decât cea invocată în nota de fundamentare. Căile de contestare sunt enunțate formal și lipsite de garanții procedurale concrete. Efectele în sistemul bancar, în listele electorale și în accesul la servicii publice sunt recunoscute implicit în avizele instituțiilor de specialitate și neglijate explicit de autorul proiectului.
Se pare că statul moldovean așa și nu știe cu precizie câți cetățeni mai are, unde locuiesc și dacă mai sunt în viață. Soluția pe care o aprobă miercuri este să decidă că o parte dintre ei nu mai contează suficient de mult pentru a fi numărați. Nimic mai mult.
