Raportul Democracy Index 2025, publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), vine cu o veste îmbucurătoare la nivel global, după opt ani consecutivi de declin, democrația mondială dă semne de stabilizare. Dar pentru Republica Moldova, tabloul este mai puțin optimist: țara noastră figurează printre puținele state care au retrogradat în clasament în 2025.
Cum a ajuns țara noastră în această situație? Vă arătăm într-un nou material EXPLICATIV NewsAlert.md
Republica Moldova – din „democrație șovăielnică” în „regim hibrid”
Conform raportului, din cele șapte schimbări de regim înregistrate în 2025, cinci au fost pozitive. Franța a revenit în categoria „democrațiilor depline”, iar România, Malawi, Senegal și Paraguay au avansat la statutul de „democrații șovăielnice”. Doar două state au coborât pe scara democratică: Republica Moldova a alunecat în categoria „regim hibrid”, iar Angola a căzut în rândul statelor autoritare.
Este un semnal de alarmă pentru o țară care, în ultimii ani, s-a poziționat ferm pe traiectoria integrării europene. Retrogradarea Moldovei nu survine întâmplător: ea reflectă tensiunile structurale dintr-un stat care se află simultan în două lumi: una care privește spre Bruxelles și alta care nu a rupt complet cu modelele politice dictatoriale.
Ce înseamnă un „regim hibrid”?
Indicele EIU evaluează democrația după cinci piloni: procesul electoral și pluralismul, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile. Un regim hibrid nu este nici dictatură, nici democrație consolidată: este un spațiu în care alegerile există, dar sunt adesea viciate, instituțiile funcționează parțial, iar libertățile cetățenești sunt fragile și vulnerabile la presiuni politice.
Raportul subliniază că în rândul țărilor G77, declinul democratic a fost condus, în principal, de erodarea libertăților civile și, într-o măsură mai mică, a proceselor electorale și a pluralismului. Această dinamică este recognoscibilă și în contextul moldovenesc, unde presa, societatea civilă și sistemul judiciar rămân sub presiuni constante.
Participarea politică este o sabie cu două tăișuri
Unul dintre mesajele centrale ale raportului din 2025 este că participarea politică este un pas necesar, dar insuficient pentru consolidarea democrației. Fără reforme instituționale, creșterea libertăților civile și o influență reală asupra rezultatelor prin procese electorale și pluralism, ascensiunea participării politice poate duce la dezamăgire și frustrare suplimentară, cu un risc crescut de instabilitate politică și socială.
Pentru republica Moldova, această observație este deosebit de relevantă. Mobilizarea civică a crescut vizibil în ultimii ani, alegerile prezidențiale și referendumul european din 2024 au generat un interes public rar întâlnit. Totuși, participarea fără reforme profunde riscă să se transforme în deziluzionare, mai ales în condițiile în care corupția, capturarea statului și ingerința externă continuă să submineze încrederea în instituții.
Lecția din regiune: se poate reveni
Vestea bună este că retrogradarea nu este ireversibilă. Raportul oferă exemple instructive: cinci țări din Asia, Africa Subsahariană și Europa de Est au realizat tranziția de la „regim hibrid” la „democrație șovăielnică” de la lansarea indicelui și, cu excepția Thailandei, au reușit să mențină constant această clasificare.
România, vecina și partenerul strategic al R. Moldova, este un exemplu recent și concret: România a înregistrat o îmbunătățire a scorului de la 5,99 în 2024 la 6,11 în 2025, datorită unei prezențe ridicate la vot în cele mai recente alegeri naționale. Acest lucru semnifică o implicare crescută în politică. România este din nou clasificată drept „democrație șovăielnică” după retrogradarea din anul anterior la statutul de „regim hibrid”.
Ce are de făcut R. Moldova?
Raportul EIU oferă, implicit, o hartă a priorităților. Democrațiile care au rezistat și progresat au investit în instituții independente, au protejat libertățile civile și au asigurat că participarea cetățenilor se traduce în schimbare reală.
Pentru R. Moldova, drumul spre reconfirmarea statutului de democrație înseamnă consolidarea independenței justiției, protejarea presei libere, combaterea finanțărilor politice opace și, poate cel mai important, construirea încrederii că votul contează și că instituțiile lucrează pentru cetățean, nu împotriva lui.
Indicele democrației nu este doar un clasament abstract. Analiza EIU arată o corelație puternică: cu cât este mai ridicat scorul democratic al unei țări, cu atât mai scăzut este riscul operațional pentru afaceri și investitori. Cu alte cuvinte, democrația nu este doar o valoare morală este și un avantaj economic concret.
Republica Moldova are de ales: să rămână în zona gri a regimurilor hibride sau să investească în substanța democratică necesară pentru a reveni și a rămâne pe traiectoria europeană pe care și-a asumat-o.
Articol bazat pe Democracy Index 2025, publicat de Economist Intelligence Unit (EIU).
