Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) a constatat că Republica Moldova a implementat complet doar șapte (!) din cele 25 de recomandări anticorupție adresate Chișinăului în 2023. Raportul de conformitate, publicat pe 8 aprilie 2025 , arată că douăsprezece recomandări au fost parțial puse în aplicare, iar șase au fost ignorate. Amintim că R. Moldova se află în plin proces de negociere a aderării la Uniunea Europeană, context în care reformele anticorupție reprezintă un criteriu fundamental.
Cum a ajuns Republica Moldova în această situație și ce concluzii sunt în raportul GRECO, vă arătăm într-un nou material din seria EXPLICATIV NewsAlert.md.
Ce verifică GRECO și de ce contează
GRECO este mecanismul de monitorizare anticorupție al Consiliului Europei. Cea de-a cincea rundă de evaluare a R. Moldova vizează două categorii de funcționari: persoanele cu funcții executive de conducere la nivel central (Președintele, Prim-ministrul, miniștrii, secretarii de stat și consilierii acestora) și structurile de aplicare a legii, respectiv Poliția și Poliția de Frontieră.
Raportul inițial de evaluare a fost adoptat la sfârșitul lui 2023. Autoritățile moldovene au avut aproape doi ani să implementeze recomandările și au prezentat un raport de situație în septembrie 2025. Raportorii desemnați de GRECO, din Portugalia și Slovacia, au analizat ce s-a făcut efectiv. Concluzia lor este că în majoritatea domeniilor critice nu s-a întâmplat nimic sau s-a întâmplat prea puțin.
Calendarul dă acestui raport o greutate politică aparte. În iunie 2024, Moldova a deschis negocierile de aderare la UE, iar în octombrie 2024 a fost modificată Constituția Republicii Moldova pentru a consacra integrarea europeană ca principiu fundamental. Reformele anticorupție nu sunt, în acest context, o chestiune tehnică. Sunt un test de credibilitate pe care Moldova, potrivit raportului GRECO, nu l-a trecut.
Funcțiile executive de conducere: reforme pe hârtie, lipsă de acțiune în realitate.
Una dintre recomandările de bază ale GRECO cerea ca persoanele numite în funcții executive de conducere să fie supuse unor verificări de integritate clare, capabile să identifice și să gestioneze conflictele de interese înainte de numire. Autoritățile moldovene au răspuns că funcționarii depun declarații de avere verificate de Autoritatea Națională de Integritate și de Serviciul de Informații și Securitate.
GRECO a respins această logică. Declarațiile de avere și controalele de securitate nu echivalează cu verificări de integritate. Situația, a constatat organizația, rămâne „în esență aceeași” cu cea descrisă în 2023: nu există norme specifice adoptate printr-un cadru juridic coerent, iar procesul se rezumă la controale ale serviciului de informații. Prima și cea mai elementară componentă a acestei recomandări a fost declarată neimplementată.
Registrele de riscuri de corupție, aproape inexistente
GRECO a cerut ca riscurile de corupție specifice funcțiilor executive de conducere să fie identificate, documentate în registre dedicate și actualizate periodic. Autoritățile au răspuns că Președinția R. Moldova finalizează un astfel de registru și că, oricum, există un program național de integritate adoptat de Parlament.
GRECO a respins și această argumentare. Un program național general nu înlocuiește registrele de risc instituționale. Pentru marea majoritate a funcțiilor executive de conducere, nu există niciun registru de riscuri sau nu a fost revizuit. Recomandarea a fost declarată complet neimplementată.
Codurile de conduită – proiecte fără forță juridică
Adoptarea unor coduri de conduită pentru miniștri, consilieri și alți funcționari de rang înalt este o cerință fundamentală a GRECO. Autoritățile moldovene au raportat că există un proiect de cod pentru Aparatul Președintelui, aflat în consultare internă, și un alt proiect elaborat de un grup interinstituțional pentru deținătorii de funcții de demnitate publică. Niciunul nu fusese adoptat.
GRECO a considerat situația o implementare parțială, dar a avertizat explicit: proiectele de lege nu au efecte juridice. Fără adoptare formală, întregul cadru de integritate rămâne inoperant.
Formarea pe teme de integritate — zero progrese
GRECO a recomandat ca funcționarii de rang înalt să participe sistematic la cursuri de formare privind integritatea, la preluarea funcției și ulterior la intervale regulate.
Autoritățile moldovene au recunoscut direct că nu s-au înregistrat progrese în implementarea acestei recomandări. GRECO a constatat că recomandarea nu a fost pusă în aplicare, fără alte comentarii.
Lobby: un vid legislativ total
Reglementarea contactelor dintre funcționarii publici și lobbiști este una dintre cele mai grave absențe din cadrul juridic moldovean. GRECO a cerut norme clare și transparență cu privire la întâlnirile cu terțe părți care încearcă să influențeze deciziile guvernamentale.
Răspunsul autorităților R. Moldova a fost că, în decembrie 2025, Centrul Național Anticorupție a primit un document de discuție intern privind influența nejustificată în procesul decizional, document care nici măcar nu a fost făcut public. GRECO a constatat absența oricărui progres concret și a declarat recomandarea neimplementată.
Conflictele de interese – încurajare în loc de obligație juridică
GRECO a cerut introducerea unei definiții clare a conflictului de interese aparent și instituirea obligației legale ca funcționarii să se abțină de la decizii atunci când se află în conflict de interese. ANI a răspuns că analizează posibile modificări ale cadrului juridic și că, între timp, încurajează funcționarii să se abțină de la decizii problematice. GRECO a formulat o replică tranșantă: „încurajarea la abținere nu echivalează cu o obligație juridică obligatorie.” Recomandarea a fost considerată parțial implementată, cu subînțelesul că situația actuală este inacceptabilă.
Restricțiile post-angajare – mecanism de monitorizare nu există
Regimul „ușilor turnante”, adică restricțiile care împiedică funcționarii publici să treacă imediat în sectorul privat în domenii pe care le-au reglementat, există formal în legislația moldovenească. Problema este că nimeni nu verifică respectarea lui. ANI a efectuat lucrări pregătitoare, a consultat modele din alte țări și a difuzat orientări.
Nu a fost adoptată nicio lege sau reglementare care să creeze un mecanism de monitorizare cu competențe reale de sancționare. GRECO a constatat că niciuna dintre componentele acestei recomandări nu a fost implementată și că absența sancțiunilor face întregul regim lipsit de efecte practice.
Un progres real: extinderea competenței Procuraturii Anticorupție
Printre puținele realizări concrete, GRECO a salutat extinderea competenței Procuraturii Anticorupție prin modificarea Codului de procedură penală, astfel încât Președintele Republicii, Prim-ministrul, miniștrii și secretarii de stat pot fi acum investigați de acest parchet specializat. Un nou procuror-șef a fost numit în iunie 2025. Recomandarea a fost considerată parțial implementată, deoarece consilierii prezidențiali și cei ai miniștrilor au rămas în afara acestei extinderi.
Agențiile de aplicare a legii: progrese reale, lacune structurale
Tabloul pentru Poliție și Poliția de Frontieră este mai nuanțat. GRECO a recunoscut progrese concrete în mai multe domenii: verificările de integritate la etapele-cheie ale carierei au devenit sistematice, transparența s-a îmbunătățit, au fost create mecanisme de consiliere confidențială pe teme de etică, iar reprezentarea femeilor a crescut. Acestea sunt realizări reale.
Dar raportul semnalează și eșecuri structurale care subminează credibilitatea reformei.
Numirile interimare, o practică ce depășește limitele acceptabile
GRECO a cerut ca numirile în funcții de conducere să se facă printr-o procedură competitivă, transparentă, bazată pe merit. Datele prezentate de autorități arată că, în 2025, aproape 14% dintre posturile de conducere din Poliție și peste 12% din cele ale Poliției de Frontieră erau ocupate prin numiri interimare, față de 19%, respectiv, 21,5% în 2023.
Reducerea este reală și a fost recunoscută de GRECO. Dar organizația a subliniat că numirile interimare continuă să reprezinte o pondere semnificativă și că pentru adjuncții Șefului Poliției nu există încă o procedură de selecție competitivă. Recomandarea a fost considerată parțial implementată.
Salariile: creșteri reale, competitivitate îndoielnică
Autoritățile au prezentat date care arată creșteri salariale între 19% și 26% în perioada 2023–2025 pentru diferite categorii de personal. Au fost plătite prime unice și o primă anuală echivalentă cu 50% din salariul de bază.
GRECO a luat act de aceste eforturi, dar a semnalat că salariile de început rămân sub salariul mediu național – un subofițer superior nou angajat câștigă, în 2026, 62,2% din salariul mediu pe economie. Organizația a concluzionat că nu există dovezi că nivelul actual de remunerare este suficient de competitiv pentru a atrage și reține personal calificat.
Avertizorii de integritate – infrastructură fără utilizatori
Cazul mecanismului de avertizare de integritate este, probabil, cel mai ilustrativ pentru distanța dintre formă și fond. Poliția a adoptat proceduri interne, a creat o adresă de e-mail dedicată și o secțiune pe site. Poliția de Frontieră a desemnat o unitate responsabilă și a organizat ședințe de informare. În 2025, autoritățile au organizat zeci de sesiuni de formare la care au participat mii de ofițeri.
Rezultatul: Poliția nu a înregistrat nicio raportare prin canalele interne. Poliția de Frontieră a înregistrat două cazuri în anul 2025. Ombudsmanul a semnalat că există lacune juridice, incertitudini privind statutul avertizorului și culturi organizaționale care descurajează raportarea.
GRECO a concluzionat că infrastructura există, dar că obligațiile legale privind confidențialitatea și protecția efectivă împotriva represaliilor nu sunt respectate. Ambele componente ale recomandării au fost considerate parțial implementate.
Bilanțul final: 72% din recomandările GRECO, nerespectate
Cifrele vorbesc de la sine. Din 25 de recomandări, șapte au fost implementate satisfăcător, douăsprezece au fost implementate parțial, iar șase nu au fost implementate. Aproape trei sferturi din agenda anticorupție, agreată de Moldova cu Consiliul Europei, rămâne, după aproape doi ani, nerespectată.
GRECO a formulat și un avertisment explicit: mai multe reforme importante se află „în stadiul de pregătire sau planificare”, un eufemism pentru faptul că nu există nicio garanție că vor fi adoptate în termenul următor. Pe lista acestor reforme amânate se află codul de conduită pentru funcționarii de rang înalt, legea privind participarea publică la procesul decizional, portalul de legislație electronică, verificarea automată bazată pe risc în cadrul sistemului e-Integritate și mecanismul de supraveghere a restricțiilor post-angajare.
Autoritățile moldovene au invocat în răspunsul lor contextul aderării europene și planurile naționale de acțiune adoptate. GRECO a recunoscut progresele, dar a refuzat să trateze documentele de planificare drept reformă. Contează legile adoptate, mecanismele funcționale și rezultatele măsurabile. Pe toate aceste trei dimensiuni, Moldova are un deficit semnificativ.
Noul termen stabilit de GRECO este 30 septembrie 2027. Autoritățile moldovene sunt obligate să prezinte un raport suplimentar privind 20 din cele 25 de recomandări, practic, întreaga agendă, cu excepția celor șapte deja implementate satisfăcător.
Raportul GrecoRC5(2026)4 a fost adoptat la 27 martie 2026 și publicat la 8 aprilie 2026. Este disponibil pe site-ul oficial al Consiliului Europei.
