Datele celui mai recent Barometru Socio-Politic IMAS (martie–aprilie 2026, 1.111 respondenți) conturează un tablou îngrijorător: deși Republica Moldova se află oficial pe drumul spre Uniunea Europeană, susținerea populară pentru acest proiect a scăzut evident, iar comportamentul guvernării PAS pare să fie un factor central în această erodare.
Cum am ajuns în această situație? Vă arătăm într-un nou material din seria EXPLICATIV NewsAlert.md
Susținerea pentru UE, în scădere istorică.
Tema integrării europene, acaparată de PAS și Maia Sandu, a dus la creșterea susținerii pentru integrare până la 55-56% în perioada noiembrie 2023 – mai 2024. De atunci, lucrurile au luat-o la vale. Referendumul din 20 octombrie 2024, organizat în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale, a obținut pe teritoriul R. Moldova doar 45,4% voturi pentru, cu susținere sub 8% în raionul Taraclia și, aproximativ, 5% în UTA Găgăuzia, conform rezultatelor oficiale ale alegerilor. A urmat promisiunea aderării până în 2028, reformulată și reîncadrată imediat după alegeri cu tot felul de scuze și precizări. În aprilie 2026, susținerea pentru aderare a ajuns la 46%, aproape de minimul istoric înregistrat în această serie de sondaje.
În loc să extindă baza de susținători, dezamăgirile și întrebările fără răspuns au început să se răspândească inclusiv în rândul celor care votaseră pentru Maia Sandu și „Da” la referendum. Acest declin nu se produce într-un vid. El coincide exact cu perioada în care cetățenii au resimțit concret efectele guvernării PAS: prețuri mari, facturi imposibil de acoperit și o percepție tot mai accentuată că lucrurile merg în direcția greșită.
Oamenii au văzut promisiunile europene, nu și beneficiile
Când li se cere să evalueze ce va aduce aderarea la UE, moldovenii sunt mai mult pesimiști decât optimiști. 72% cred că prețurile vor crește, 69% se tem că străinii le vor cumpăra terenurile și afacerile, iar 65% anticipează o creștere a migrației. Prin contrast, beneficiile percepute sunt modeste: doar 39% cred că viața oamenilor va deveni mai bună, iar 43% că democrația se va consolida.
Aceste temeri nu sunt întâmplătoare. Lipsește de pe agenda publică orice plan concret de acțiuni care să arate că se muncește și că se fac progrese. Doar 5% dintre cetățeni cred că R. Moldova este pregătită în foarte mare măsură să implementeze cerințele UE privind aderarea, iar dacă îi adăugăm și pe cei care cred că e pregătită în mare măsură, totalul ajunge la doar 26% și nici măcar alegătorii PAS nu sunt entuziasmați la acest capitol. Principalele obiecții ale cetățenilor sunt acapararea temei europene și utilizarea ei în scopuri electorale în lipsa unor reforme reale, lipsa de transparență privind utilizarea finanțărilor europene, promisiuni decalibrate de la realitate și absența răspunsurilor clare privind costurile aderării și impactul pe domenii concrete.
Aceste percepții s-au format pe fondul unor frustrări cotidiene concrete: prețurile la carburanți rămân exorbitante, iar 88% dintre moldoveni sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de felul în care guvernul gestionează această problemă. În multe țări ale UE, guvernele întreprind măsuri active pentru a limita impactul prețurilor asupra populației. La noi, guvernul este perceput ca observator, lipsit de acțiuni cu impact real. Iarna trecută a fost revelatoare: 2% din gospodării au rămas cu datorii la facturile comunale, 15% le-au acoperit foarte greu, iar 37% destul de greu în total, aproape 54% dintre gospodării au avut dificultăți reale în a face față cheltuielilor de iarnă.
Problemele oamenilor sunt în proporție covârșitoare legate de venituri, adică salarii și pensii mici, prețuri mari, servicii comunale scumpe, situație economică precară.
Preocupările pentru ziua de mâine sunt extrem de presante, în timp ce problemele structurale precum justiția și corupția sunt la coada clasamentului. Inflația face ca în fiecare lună capacitatea de cumpărare să scadă: oamenii simt că pierd controlul și că tot mai puține soluții funcționează pentru ei. Când cetățenii asociază subconștient guvernarea pro-europeană cu scumpiri și sărăcie, imaginea UE devine ostatică a incompetenței sau nepăsării executive a actualei guvernări.
Discursul european a dezbinat societatea
Poate cel mai dureros indicator din sondaj este acesta: 68% dintre moldoveni consideră că discuțiile despre UE și integrarea europeană i-au dezbinat, nu i-au unit. Doar 23% văd aceste dezbateri ca pe un factor de coeziune. Un proiect care ar trebui să unească o țară a ajuns să o fractureze.
UE a început să fie folosită mai pragmatic și uneori cinic pentru „salvarea situațiilor”, nu dintr-un atașament valoric real. Gradul de atașament emoțional al populației față de UE este scăzut, iar nivelul de interes și informare legate de UE se află la cote modeste.
Aceasta este, poate, cea mai dură condamnare a modului în care PAS a gestionat discursul pro-european: în loc să construiască consens național în jurul unui proiect de țară, Europa a devenit un subiect de conflict intern, de polarizare și, pentru mulți, de suspiciune.
Neîncrederea în UE, alimentată de neîncrederea în guvern
Sondajul arată că 51% dintre moldoveni nu au încredere în UE, o cifră deloc îmbucurătoare pentru o țară candidată la aderare. Această neîncredere nu vine neapărat din ostilitate față de valorile europene, ci din ecuația simplă pe care o fac oamenii: guvernul care ne promite Europa ne-a adus și scumpiri, și legi controversate, și multe alte probleme.
Guvernul Munteanu primește note de 1-4 (cele mai slabe) de la 36% dintre respondenți, în timp ce doar 26% îi acordă note de 7-10. Și mai relevant: 60% dintre moldoveni consideră că niciunul dintre guvernele PAS nu a fost bun, incluzând cele conduse de Gavriliță, Recean și Munteanu.
Deciziile politice, combustibil pentru euroscepticism
Câteva decizii recente ale PAS au alimentat direct neîncrederea publică și, indirect, scepticismul față de proiectul european pe care partidul îl personifică.
67% dintre cetățeni se opun propunerii legislative prin care Parlamentul ar putea demite primarii aleși prin vot direct, o măsură percepută ca autoritară, greu de reconciliat cu valorile democratice europene pe care PAS pretinde că le promovează.
46% consideră că PAS s-a folosit de candidaturi precum Recean, Popescu sau Botgros doar pentru a atrage voturi, iar aceștia s-au retras ulterior din Parlament. Percepția de manipulare electorală subminează tocmai credibilitatea democratică pe care aderarea la UE ar trebui să o consolideze.
Un alt episod care a alimentat neîncrederea publică este numirea juristului olandez Herman von Hebel în comisia pentru verificarea procurorilor. Pentru a face posibilă această numire, PAS a modificat legea, coborând pragul de vot în Parlament de la 61 la 51 de voturi. Gestul a fost perceput ca o schimbare a regulilor în favoarea partidului aflat la putere: 28% îl consideră o decizie greșită, iar 42% – necesară dar discutabilă. Cumulat, 70% dintre respondenți privesc cu rezerve această decizie.
Justiția, veriga slabă a parcursului european
Reformele în justiție sunt o condiție esențială a aderării la UE. Dar moldovenii evaluează sistemul judiciar cu note dezastruoase: 77% îl consideră slab sau foarte slab din punct de vedere al independenței, iar 74% îl văd la fel de ineficient ca în trecut. Influențele politice și mitele sunt percepute ca frecvente de majoritatea celor intervievați.
Dacă UE înseamnă, în teorie, stat de drept și justiție funcțională, iar realitatea trăită de cetățenii moldoveni este un sistem capturat și corupt, disonanța cognitivă devine un motor al euroscepticismului.
În loc de concluzie
Datele IMAS din aprilie 2026 nu arată că moldovenii au devenit ostili Europei ca idee. Dar arată exact că un număr tot mai mare dintre ei a pierdut încrederea că guvernarea PAS îi va duce acolo sau că drumul spre UE merită costul pe care îl plătesc acum.
Când partidul care poartă steagul european este asociat cu scumpiri, decizii controversate, justiție compromisă și promisiuni neonorate, prețul acestei asocieri îl plătește proiectul european în sine.
Discreditarea imaginii UE nu vine dintr-o campanie externă de dezinformare, deși aceasta există. Vine și din interior, din prăpastia pe care cetățenii o văd dintre discursul european al guvernanților și experiența lor cotidiană.
Sursa datelor: Barometrul Socio-Politic IMAS, aprilie 2026, 1.111 respondenți, ±3% eroare de eșantionare, culegere date 24 martie – 6 aprilie 2026. Datele privind rezultatele referendumului și alegerilor parlamentare provin din rezultatele oficiale ale Comisiei Electorale Centrale.
