Conferința ONU privind schimbările climatice, COP31, începe luni, 9 noiembrie, la Antalya, în Turcia. Până pe 20 noiembrie, reprezentanții statelor participante vor discuta măsuri pentru reducerea utilizării combustibililor fosili, limitarea încălzirii globale și finanțarea adaptării țărilor vulnerabile la efectele schimbărilor climatice.
Unul dintre principalele obiective ale reuniunii este trecerea de la angajamente la măsuri concrete. Andre Correa do Lago, președintele COP30 din 2025, a declarat pentru Reuters că guvernele trebuie să treacă la acțiune.
„Nu avem nevoie de mai multe negocieri. Avem nevoie ca guvernele să înceapă să acționeze”, a afirmat oficialul.
Acesta a subliniat că politicile climatice nu trebuie să se limiteze la ministerele de mediu, ci să implice și responsabilii de finanțe, infrastructură și transporturi. Reducerea treptată a consumului de combustibili fosili și limitarea defrișărilor se numără printre măsurile considerate esențiale pentru încetinirea încălzirii globale.
Un raport al organizației Climate Analytics, publicat înaintea conferinței, arată că reducerea emisiilor de metan și a altor poluanți care contribuie la încălzirea rapidă a planetei ar putea încetini ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035. Combinarea acestor măsuri cu o tranziție accelerată de la combustibilii fosili ar putea înjumătăți ritmul încălzirii în anii 2030.
La rândul său, un sondaj al Băncii Europene de Investiții, realizat în rândul a 23.000 de persoane, arată că trei sferturi dintre cetățenii Uniunii Europene susțin reducerea rapidă a utilizării combustibililor fosili și consideră că acest obiectiv ar trebui să fie o prioritate pentru politicieni.
Pe agenda COP31 se află și finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice. Potrivit ONU, statele în curs de dezvoltare au nevoie de aproximativ 305 miliarde de dolari anual pentru a face față efectelor climatice, însă finanțarea oferită de țările dezvoltate este mult sub acest nivel.
În 2024, contribuțiile acestora au ajuns la 28,2 miliarde de dolari, în creștere cu doar un miliard față de anul precedent, potrivit raportului ONU privind deficitul de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026.
