Compania aeriană Polaris Aviation Group va efectua primul zbor comercial pe 5 noiembrie 2026, pe ruta Chișinău–Istanbul. Firma a fost înregistrată în ianuarie 2026 cu un capital social de 100 de lei, iar în iunie a primit aviz favorabil de la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS). Autoritățile nu au explicat public până în acest moment de unde provin banii investiți în noul operator, fapt care alimentează suspiciuni de duble standarde.
În aceeași ședință a CEIISS, din 22 iunie, fondatorii FlyOne au fost obligați să-și vândă cotele, după aproape un an de verificări privind beneficiarii efectivi și proveniența capitalului. Fostul premier Dorin Recean, despre care s-a scris că ar avea legături cu Polaris, neagă orice implicare. Să vedem cum s-au întâmplat lucrurile.
Certificatul și primele curse
Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a eliberat companiei Polaris certificatul de operator aerian pe 26 octombrie 2026. Odată cu certificatul, compania a anunțat oficial prima rută regulată, Chișinău–Istanbul. Pe site mai figurează Paris, Berlin, Roma și Londra, dar biletele pentru aceste destinații nu erau încă în vânzare. Polaris spune că flota sa de avioane va fi completată cu încă un A320 și un A321, fără să precizeze când.
Pe 28 octombrie, Polaris a anunțat încă șase destinații, cu zboruri din a doua jumătate a lunii noiembrie: Bologna, Verona și Praga din 18 noiembrie, Milano din 19 noiembrie, Roma din 20 noiembrie și Dublin din 21 noiembrie.
Deocamdată, potrivit datelor oficiale, compania are un singur avion, un Airbus A321 fabricat în 2003 și înmatriculat ER-PAG. Între 2003 și 2019, aeronava a fost folosită anterior de trei companii norvegiene, iar din 2024 a fost gestionată de o firmă din Bulgaria. A ajuns la Chișinău pe 4 august 2026, din Plovdiv, și a fost luată de Polaris în leasing. Administratorul companiei, Guram Gvedașvili, a refuzat să spună presei cât plătește Polaris pentru staționarea avionului pe aeroport.
Premierul Vasile Tofan a declarat că nu a studiat dosarul în detaliu. Din discuțiile purtate, a înțeles că firma (Polaris) are „un avion vechi” în regim wet lease și vrea să zboare spre Sharm el-Sheikh. Prima rută anunțată de companie este însă spre Istanbul.
Drumul de la 100 de lei până la 500000 de lei
Polaris a fost fondată pe 30 decembrie 2025, cu un capital social de 100 de lei, și înregistrată pe 2 ianuarie 2026. Pe 24 februarie, capitalul companiei a fost majorat la 500.000 de lei, aproape 25.000 de euro la cursul actual. Agenția Servicii Publice a atenționat de mai multe ori firma că orice investiție în domeniu are nevoie de avizul CEIISS.
Suma este mică raportat la costurile unei companii aeriene. Potrivit estimărilor, citate de NewsAlert, leasingul unui A321 poate depăși 500.000 de dolari pe lună, iar depozitul pentru o aeronavă ajunge la circa un milion de dolari. Compania nu a făcut publică sursa banilor din care acoperă aceste cheltuieli.
Asociații Polaris, potrivit Ziarului de Gardă:
| Asociat | Vârstă | Cotă | Activitate și avere |
| Anatolie Damaschin | 24 de ani | 50% | Deține un apartament de 89 m² în Chișinău. Este fondatorul și directorul firmei TDM COM, specializată în comerțul cu autoturisme, care a raportat o pierdere de 230.000 de lei în 2023. Pentru 2024 și 2025 nu există rapoarte financiare publice. Părinții lui nu figurează ca beneficiari ai vreunei firme. |
| Guram Gvedașvili | 28 de ani | 25% | Este administratorul Polaris, singura lui afacere înregistrată. Tatăl său, David Gvedașvili, este fondator, beneficiar sau administrator a cinci firme din HoReCa și domenii conexe. Unul dintre restaurantele familiei, din centrul Chișinăului, are specific georgian. |
| Gicu Răducan | 34 de ani | 25% | Este fiul lui Marcel Răducan, fost deputat PD, ministru și președinte al Consiliului Concurenței. Firma lui, Giva IT Solutions, a raportat o pierdere de 4 milioane de lei în 2025. Potrivit propriilor declarații, a lucrat la AAC și a fost director comercial la Air Moldova. |
Despre asociatul majoritar, care a contribuit cu jumătate din capitalul social, există cele mai puține informații publice. Gvedașvili a declarat pentru ZdG că cei trei asociați nu reprezintă interesele altor persoane și că mai multe detalii vor fi făcute publice după obținerea licenței.
Licența a fost obținută pe 26 octombrie 2026. Până la data publicării acestui articol, nu am identificat noi informații ale companiei despre finanțare.
Cât costă zborurile și cine le plătește
Cu șapte rute anunțate și un singur avion, Polaris ar urma să opereze două-trei curse pe zi de la sfârșitul lunii noiembrie, potrivit estimărilor noastre. Leasingul, combustibilul, taxele aeroportuare, salariile echipajelor și întreținerea înseamnă, la acest ritm, costuri de aproximativ 90.000 de dolari pe zi. Pentru trei luni de operare, perioada pentru care se calculează de obicei capitalul de lucru al unei companii aeriene noi, suma ajunge la peste 8 milioane de dolari.
Capitalul social declarat al companiei, de 500.000 de lei, acoperă cheltuielile estimate pentru mai puțin de opt ore de activitate. Polaris nu a explicat de unde provin restul banilor.
Banii pentru leasing, salarii și taxe trec prin conturi bancare. Potrivit informațiilor noastre, plățile companiei Polaris sunt procesate de Moldova Agroindbank (MAIB), cea mai mare bancă din țară. Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor obligă băncile să identifice beneficiarii efectivi ai clienților și să verifice proveniența fondurilor. Nu se știe dacă CEIISS a solicitat aceste informații înainte de avizul din 22 iunie și dacă a verificat cum au fost achitate leasingul aeronavei și salariile angajaților.
Soția lui Dorin Recean, Stela Recean, este vicepreședintă a Comitetului de conducere al MAIB din 2018, potrivit RISE Moldova. Declarațiile de avere ale fostului premier indică venituri salariale ale soției de la această bancă. Faptul nu dovedește, în sine, o legătură între fostul premier și Polaris, dar lasă loc unor suspiciuni justificate.
Cum a fost verificată FlyOne
Prin procesul-verbal nr. 37 din 22 iunie 2026, CEIISS le-a cerut fondatorilor FlyOne să-și înstrăineze cotele în 90 de zile. Ulterior, termenul a fost prelungit cu 60 de zile. Potrivit Consiliului, verificarea companiei a durat aproximativ 11 luni. În acest timp, companiei i s-au cerut în repetate rânduri documente despre structura investițiilor, beneficiarii efectivi și tranzacțiile cu FlyOne Armenia. Decizia invocă și posibile legături ale unor persoane asociate companiei cu persoane aflate sub sancțiuni internaționale. FlyOne respinge categoric acuzația.
Pe 1 octombrie, procurorii PCCOCS au făcut percheziții la companie. Procurorii susțin că la fondarea companiei aeriene ar fi fost folosiți aproape 41 de milioane de lei nedeclarați fiscului, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Compania afirmă că ancheta vizează banii investiți în 2015. Președintele consiliului de administrație, Vladimir Cebotari, susține că toți banii au fost declarați și impozitați.
FlyOne contestă și procedura. Compania afirmă că termenul legal de examinare este de 45 de zile, că acționarii nu au fost audiați și că a primit doar un extras cenzurat al deciziei. Procesul-verbal face trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995, abrogată înainte de ședință. Juriștii Ministerului Infrastructurii au calificat trimiterea drept o scăpare mecanică, care nu afectează validitatea deciziei. FlyOne a contestat decizia în instanță și a inițiat un arbitraj internațional împotriva statului.
Decizia privind FlyOne a fost anunțată de Ministerul Infrastructurii printr-un comunicat de presă.
Cum a fost verificată Polaris
În aceeași ședință din 22 iunie, CEIISS a emis aviz favorabil pentru Polaris Aviation Group. Ministerul Infrastructurii nu a comunicat,însă această decizie. Procesul-verbal conținea zece puncte referitoare la mai multe companii, însă comunicatul oficial s-a referit doar la FlyOne. Ciudat, nu?
La data avizului, Polaris depusese cererea de certificare la AAC de două luni și jumătate, pe 6 aprilie, și nu avea niciun avion înregistrat. Nu există informații publice despre o examinare a Polaris comparabilă cu cea a FlyOne. Nu se știe nici dacă Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a verificat originea capitalului.
În lipsa unor explicații oficiale, au apărut informații neconfirmate despre finanțarea companiei. Potrivit presei banii ar proveni din profituri declarate de Damaschin din tranzacții cu criptomonede.
Dacă informațiile despre criptomonede se confirmă, CEIISS ar trebui să explice cum a verificat proveniența unor fonduri mai greu de urmărit decât un transfer bancar, într-un sector pe care statul îl consideră important pentru securitate.
Cum au fost tratate cele două companii:
| FlyOne | Polaris | |
| Durata examinării la CEIISS | circa 11 luni | nu a fost făcută publică |
| Documente cerute | beneficiari, structura investițiilor, tranzacții cu filiala din Armenia | nu s-a comunicat |
| Decizia din 22 iunie 2026 | obligația de a-și schimba acționarii | aviz favorabil |
| Comunicarea oficială | comunicat de presă | niciuna; avizul a devenit cunoscut din presă |
| Proveniența banilor | contestată de procurori, dosar penal | neexplicată public |
| Activitate pe piață | din 2016; circa 30% din piață, potrivit companiei | prima cursă pe 5 noiembrie 2026 |
Ce spune Dorin Recean
Pe 1 iulie, fostul premier Dorin Recean a scris pe Facebook că nu deține acțiuni, nu are interese și nu are nicio legătură cu Polaris. El a precizat că nu are alte bunuri decât cele incluse în declarația de avere. Numele lui nu apare în actele companiei, iar Polaris a respins, la rândul său, orice legătură cu fostul premier.
În aceeași postare, Recean a scris că firmele care vor să investească în sectoare strategice trebuie verificate în privința transparenței și a beneficiarilor efectivi. Totuși, autoritățile nu au făcut publică o astfel de verificare în cazul Polaris.
Suspiciunile privind o legătură între Recean și Polaris pornesc de la succesiunea evenimentelor:
- Pe 15 iunie 2026, potrivit fostului director al Agenției Proprietății Publice Roman Cojuhari, Recean a fost numit, fără remunerare, în Consiliul de administrație al Î.S. MoldATSA, întreprinderea care gestionează traficul aerian.
- Pe 22 iunie, CEIISS a decis în aceeași ședință împotriva FlyOne și în favoarea Polaris.
- Pe 1 iulie, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, membru de drept al CEIISS, a declarat că aude „pentru prima dată” de Polaris. În august, a spus că ministerul său „nu este implicat în acest proces”.
Fosta ministră a Finanțelor Mariana Durleșteanu a declarat, într-un interviu pentru Ziua.md, că Recean ar controla neoficial Polaris. Potrivit ei, fostul premier este responsabil de conflictul dintre stat și FlyOne, pentru ca Polaris să preia locul acesteia pe piață.
Durleșteanu a mai afirmat că Recean este implicat într-un monopol al kerosenului pe aeroport și a întrebat de ce face parte din consiliul MoldATSA, dacă nu are interese în aviație. Recean, la rândul său, a declarat că nu are și nu intenționează să aibă afaceri în aviația civilă. Info1 scrie că nu a răspuns la apelurile publicației, iar Polaris respinge acuzațiile.
Dorin Recean și Marcel Răducan, tatăl asociatului Polaris Gicu Răducan, au fost colegi de cabinet în guvernele conduse de Vlad Filat și Iurie Leancă. Recean a fost ministru al Afacerilor Interne între 2012 și 2015, iar Răducan, ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor între 2009 și 2015.
Până acum, nicio sursă publică nu a prezentat documente care să lege numele lui Recean de Polaris. Autoritățile, însă, au contribuit la avansarea suspiciunilor deoarece nu au făcut publice informațiile care ar putea clarifica situația: cine a finanțat compania, ce a verificat CEIISS și de ce avizul nu a fost anunțat.
Mandatul de la MoldATSA
Recean a fost desemnat în Consiliul de administrație al MoldATSA de Agenția Proprietății Publice (APP), fără remunerare. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu, declara atunci că numirea are drept scop „consolidarea capacităților de gestionare a riscurilor de securitate în domeniul aviației”. Pe 1 iulie, după apariția acuzațiilor privind asocierea sa cu Polaris, Recean a descris mandatul drept unul de restructurare a întreprinderii de stat, care urma să se încheie la sfârșitul lunii august.
Directorul de atunci al APP, Roman Cojuhari, a declarat că numirea lui Dorin Recean a avut loc la inițiativa sa, după o discuție cu fostul premier. Regulamentele consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat prevăd desemnarea membrilor din lista candidaților selectați conform unui regulament aprobat de Guvern. Nu este clar dacă această procedură a fost aplicată în cazul lui Recean.
Lipsa remunerației nu limitează atribuțiile unui membru al consiliului. Consiliul este organul colegial de administrare al întreprinderii de stat și reprezintă interesele statului. De regulă, membrii lui primesc o indemnizație lunară fixă, stabilită de fondator. La momentul numirii, Recean era și emisar special al președintei Maia Sandu pentru dezvoltare și reziliență. Potrivit APP, el figurează în continuare ca membru al Consiliului de administrație al Bursei Internaționale a Moldovei.
APP l-a revocat pe Recean de la MoldATSA prin Ordinul nr. 349 din 26 august 2026. Agenția a precizat că revocarea a venit la cererea personală a lui Recean. Plecarea a avut loc la cinci zile după acuzațiile Marianei Durleșteanu și la o săptămână după ce ministrul Bolea și-a schimbat declarațiile despre Polaris, dar coincide cu termenul anunțat de Recean pe 1 iulie. Revocarea a devenit publică abia pe 4 septembrie, după o solicitare de acces la informații adresată de Telegraph.md. Nu am identificat informații publice despre planul de restructurare invocat de Recean.
Întrebări care rămân încă fără răspuns
Autoritățile nu au răspuns până acum public la următoarele întrebări:
- De unde provin banii cu care Polaris plătește leasingul, echipajele și certificarea, în afara celor 500.000 de lei din capitalul social?
- A verificat CEIISS beneficiarii efectivi și proveniența fondurilor înainte de avizul din 22 iunie? Cât a durat examinarea și ce documente au fost cerute?
- Dacă finanțarea companiei Polaris include venituri din criptomonede, au fost acestea verificate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor?
- De ce Ministerul Infrastructurii a anunțat doar decizia privind FlyOne din procesul-verbal nr. 37, fără să menționeze avizul pentru Polaris?
- Cum a putut ministrul Bolea să audă de Polaris „pentru prima dată” pe 1 iulie, dacă era membru de drept al Consiliului care o avizase pe 22 iunie?
- Ce atribuții a avut Dorin Recean în consiliul MoldATSA și a participat la discuții despre FlyOne sau Polaris?
- Ce procedură de selecție a aplicat APP la numirea lui Recean în Consiliul MoldATSA și a fost finalizat planul de restructurare pe care acesta l-a invocat?
- Cum își va acoperi Polaris costurile estimate la peste 8 milioane de dolari pentru primele trei luni de operare?
- Cum au fost achitate leasingul aeronavei, salariile angajaților și certificarea și pe ce cale au ajuns banii în conturile companiei la MAIB? A verificat CEIISS aceste tranzacții?
- A analizat CEIISS riscul de conflict de interese generat de faptul că soția fostului premier Dorin Recean face parte din conducerea băncii care procesează plățile Polaris?
Surse:
- ZdG – Profilul acționarilor Polaris (1 octombrie 2026, actualizat 9 octombrie)
- ZdG – Dorin Recean respinge acuzațiile (1 iulie 2026)
- Info1 – Mariana Durleșteanu îl acuză pe Dorin Recean (21 august 2026)
- Boardingpass – Polaris a obținut Certificatul de Operator Aerian (27 octombrie 2026)
- Bani.md – Declarația premierului Tofan despre Polaris (27 octombrie 2026)
- Subiectul Zilei – Bolea își schimbă declarațiile (19 august 2026)
- Telegraph – Polaris, o ecuație cu tot mai multe necunoscute (10 iulie 2026)
- Telegraph – Polaris și jocurile din culisele aviației (8 iulie 2026)
- Unimedia – Proprietarii FlyOne, obligați să cedeze compania (25 iunie 2026)
- NewsMaker – FlyOne, fondată cu aproape 41 mln lei nedeclarați, potrivit procurorilor (2 octombrie 2026)
- Timpul – FlyOne solicită anularea deciziilor CEIISS și ASP (24 iulie 2026)
- Business24 – FlyOne primește încă 60 de zile pentru schimbarea acționariatului (18 septembrie 2026)
- FlyOne – Despre companie (lansare în 2016)
- PRO TV – Prima reacție a lui Dorin Recean după numirea la MoldATSA (1 iulie 2026)
- Telegraph – Dorin Recean a fost revocat din Consiliul de administrație al MoldATSA (4 septembrie 2026)
- NewsMaker – Dorin Recean, revocat după două luni și jumătate de la numire (4 septembrie 2026)
- Unimedia – Recean rămâne în Consiliul Bursei Internaționale a Moldovei (4 septembrie 2026)
- Monitorul Fiscal – Remunerarea membrilor consiliilor întreprinderilor de stat
- Regulamentul Consiliului de administrație al Î.S. Moldelectrica
- Veridica – Dorin Recean, numit în Consiliul de administrație al Î.S. Moldatsa (18 iunie 2026)
- NewsMaker – FlyOne, declarație după perchezițiile PCCOCS (2 octombrie 2026)
- NewsMaker – Confirmat oficial: Polaris a obținut certificatul de operator aerian (29 octombrie 2026)
- RISE Moldova – Profilul lui Dorin Recean (profil actualizat cu declarațiile 2021–2024)
- Timpul – Aviația moldovenească și rețelele din trecut (8 iulie 2026)
