De ce a ajuns FLYONE în vizorul autorităților și dacă alte companii aeriene au fost verificate după aceleași reguli rămâne neclar. Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, prin intermediul Agenției Servicii Publice, a refuzat să ofere o serie de informații solicitate despre procedurile aplicate operatorului aerian, invocând confidențialitatea.
Răspunsul, transmis publicației telegraph.md. pe 15 octombrie, vine după o solicitare de informații adresată Guvernului, Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, Agenției Servicii Publice și Autorității Aeronautice Civile.
Demersul, expediat pe 10 octombrie, conținea 12 întrebări privind aplicarea legislației referitoare la examinarea investițiilor importante pentru securitatea statului.
Mai exact, au fost cerute date despre numărul companiilor aeriene care dețin aprobările necesare, operatorii supuși controalelor, procedurile inițiate și eventualele măsuri aplicate în cazul nerespectării prevederilor legale.
O atenție aparte a fost acordată companiei FLYONE. Solicitanții au cerut să afle ce criterii au determinat inițierea procedurii în privința acesteia și dacă alți operatori aerieni aflați în situații juridice similare au fost verificați în același timp.
În răspunsul semnat de Ion Iordachi, șef al Direcției licențiere, investiții și mărfuri strategice din cadrul ASP, instituția invocă restricțiile legale privind divulgarea informațiilor examinate de Consiliu.
Potrivit ASP, circumstanțele analizate, documentele utilizate în procesul de evaluare și argumentele care au stat la baza deciziilor nu sunt destinate publicării.
Instituția mai susține că legislația privind accesul la informație nu obligă autoritățile să elaboreze explicații suplimentare sau să ofere interpretări ale deliberărilor interne.
În ceea ce privește datele statistice, acestea ar fi incluse într-un raport anual transmis Guvernului, Parlamentului și Consiliului Suprem de Securitate, însă informațiile nu sunt disponibile public în forma solicitată.
Prin urmare, răspunsul nu clarifică dacă FLYONE a fost singura companie vizată de asemenea verificări, câți operatori au trecut prin proceduri similare și ce criterii au fost folosite pentru selectarea acestora.
ASP face trimitere la extrasele din procesele-verbale ale Consiliului, publicate pe pagina Guvernului. Totuși, potrivit autorilor demersului, documentele sunt depersonalizate și nu permit identificarea companiilor vizate.
Într-o reacție critică la răspunsul primit, autorul demersului a acuzat instituțiile statului că ar acționa în interesul unor grupuri.
Disputa dintre autoritățile Republicii Moldova și FLYONE a început după decizia din 22 iunie a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care companiei i s-a refuzat aprobarea investițiilor și i s-a cerut schimbarea controlului în termen de 90 de zile. FLYONE a contestat decizia în instanță, invocând inclusiv faptul că aceasta făcea trimitere la o lege privind securitatea statului abrogată în 2025.
Ulterior, Parlamentul a modificat prevederea respectivă și a eliminat referința la legea abrogată. Amendamentul a fost propus de deputatul Radu Marian și introdus într-un proiect de lege privind urbanismul, fără legătură directă cu mecanismul de examinare a investițiilor, fiind votat într-o singură lectură. În nota explicativă, autorul a justificat modificarea prin necesitatea actualizării normei „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”. Ministerul Infrastructurii a recunoscut anterior problema din decizia CEIISS, dar a susținut că aceasta rămâne fundamentată. Legalitatea actului este contestată în instanță.
Între timp, termenul inițial de 90 de zile acordat FLYONE pentru schimbarea controlului a fost prelungit. Pe 11 septembrie, CEIISS a decis să acorde companiei încă 60 de zile pentru aplicarea măsurii, după ce ar fi primit solicitări suplimentare în acest sens. Decizia nu a fost anunțată public la acel moment și a fost confirmată ulterior într-un răspuns oferit Ziarului de Gardă.
Între timp, asociații FLYONE au inițiat și o procedură internațională împotriva Republicii Moldova. Potrivit acestora, decizia prin care compania este obligată să-și schimbe proprietarii ar fi ilegală și neconstituțională. Pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA.
Despre decizia în cazul FLYONE, trimiterea din actul Consiliului la o lege deja abrogată și modificarea ulterioară a cadrului legal, NewsAlert a relatat anterior într-un DOSAR NewsAlert.md | Amendamentul lui Radu Marian, „cu dedicație” pentru FLYONE: legea schimbată pe ascuns pentru a „repara” trimiterea CEIISS la o lege deja abrogată.
