Influencerii și creatorii de conținut care promovează organizat mesaje electorale în colaborare cu un concurent ar putea fi obligați să se înregistreze la Comisia Electorală Centrală și să declare pentru cine lucrează și dacă sunt plătiți. Noile reguli propuse vizează și conținutul generat cu inteligență artificială, boții, publicitatea online și persoanele sau organizațiile care cheltuie bani pentru influențarea votului.
Modificările sunt prevăzute într-un proiect de ajustare a Codului electoral elaborat de Comisia Electorală Centrală. CEC a inițiat în 2026 un proces de revizuire a legislației electorale, pornind inclusiv de la deficiențele identificate după scrutinul parlamentar din 2025.
Potrivit proiectului prezentat, în categoria „participanților la comunicarea electorală online” ar urma să intre influencerii, creatorii de conținut, dar și administratorii de pagini, profiluri, canale sau grupuri care desfășoară în mod organizat activități de promovare sau amplificare a conținutului electoral în colaborare cu un concurent.
Aceștia ar urma să se înregistreze la CEC și să ofere informații despre concurentul cu care colaborează, precum și să precizeze dacă activitatea lor este remunerată.
În legislația electorală ar urma să apară și noțiuni precum „creator de conținut electoral”, „influencer electoral”, „comportament coordonat neautentic” și „publicitate electorală online”. Regulile ar urma să se aplice rețelelor și platformelor online, aplicațiilor de mesagerie, motoarelor de căutare și altor servicii digitale.
Publicitatea electorală distribuită pe internet va trebui să indice concurentul electoral și, după caz, persoana care a comandat-o sau a finanțat-o. Banii cheltuiți pentru asemenea promovări vor trebui declarați și raportați.
O atenție separată este acordată inteligenței artificiale. Materialele audio sau video generate ori manipulate cu AI, care pot crea o impresie falsă de autenticitate, ar urma să fie marcate corespunzător.
Reglementările vizează și conturile automatizate, boții și alte instrumente prin care conținutul electoral poate fi amplificat artificial, poate fi ascunsă identitatea finanțatorilor sau poate fi creată impresia că mesajele provin din surse independente.
Proiectul stabilește reguli și pentru așa-numitele „părți terțe”, persoane sau organizații care, fără să acționeze în numele unui concurent, desfășoară activități menite să influențeze votul și cheltuie bani în acest scop. Acestea ar urma să declare la CEC inclusiv conturile și paginile folosite, iar eventualele modificări să fie raportate în termen de trei zile lucrătoare.
În același timp, exprimarea unor opinii politice neplătite, activitatea jurnalistică, cercetarea, educația electorală imparțială și satira politică nu vor fi considerate, prin ele însele, activități desfășurate de o parte terță.
CEC propune și crearea unei Arhive publice a publicității electorale online. Aceasta ar urma să conțină informații despre finanțare, concurenți, difuzarea reclamelor și cheltuielile suportate. Datele ar urma să fie publicate în cel mult 24 de ore de la declarare și păstrate timp de cel puțin șapte ani.
Reguli suplimentare sunt prevăzute și pentru sondajele electorale promovate pe internet. Acestea vor trebui să indice cine le-a finanțat și realizat, perioada desfășurării, metodologia și eșantionul, iar costurile de promovare vor fi raportate.
Pentru neînregistrare sau furnizarea unor informații incomplete ori inexacte, proiectul prevede amenzi cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei pentru persoanele fizice și între 9.000 și 15.000 de lei pentru persoanele juridice.
