Ion Chicu revine cu o replică după explicațiile oferite de Dorin Recean și susține că întrebarea esențială a rămas fără răspuns: de ce Guvernul condus de acesta a introdus în 2024 un regim fiscal favorabil remunerărilor acordate sub formă de acțiuni managerilor bancari. Deputatul afirmă că modificarea a intrat în Codul fiscal în mandatul lui Recean, contestă explicațiile privind impozitarea acțiunilor și spune că există în continuare semne de întrebare inclusiv în privința beneficiilor primite de soția fostului premier.
Chicu începe prin a respinge reproșurile lui Recean privind acordul de împrumut de 200 de milioane de euro cu Federația Rusă și presupusa preluare de către Republica Moldova a datoriei de miliarde a regiunii transnistrene pentru gaze.
„Lirica cu ,,podul de la Telecentru” și ,,preluarea datoriei de miliarde a părții transnistrene” în contul unui credit de 200 milioane… o lăsăm pe seama lui”, scrie deputatul.
Chicu susține că atacurile din partea a doua a postării lui Recean ar pune, în opinia sa, sub semnul întrebării inclusiv explicațiile oferite de fostul premier în cazul acțiunilor.
Deputatul readuce în discuție și furtul miliardului din sistemul bancar din 2014, perioadă în care Dorin Recean ocupa funcția de ministru al Afacerilor Interne. Chicu încearcă să lege indirect actuala situație de restructurările ulterioare din sectorul bancar și îl acuză pe Recean că, la acea vreme, ar fi fost mai preocupat de alte conflicte decât de contracararea fraudei bancare.
Ulterior, Chicu revine la subiectul central al disputei, regimul fiscal aplicat remunerărilor acordate managerilor bancari sub formă de acțiuni.
Potrivit deputatului, scutirea fiscală la care face referire a fost introdusă prin Legea nr. 214 din 31 iulie 2024, privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2025, în perioada în care Dorin Recean era prim-ministru. Chicu face trimitere concretă la articolul 20, litera z)22 din Codul fiscal și îi îndeamnă pe cetățeni să verifice când a intrat în vigoare prevederea.
El susține că, înainte de această modificare, asemenea forme de remunerare erau impozitate la momentul primirii și afirmă că în nota de fundamentare a proiectului nu ar fi fost explicat de ce era necesar un tratament fiscal diferit pentru acțiunile acordate managerilor bancari.
Chicu ridică semne de întrebare și asupra faptului că facilitatea fiscală se regăsește, potrivit lui, și în proiectul politicii fiscale pentru anul 2027. Deputatul afirmă că nici de această dată nu ar exista în nota de fundamentare o explicație privind necesitatea păstrării mecanismului.
O altă parte a replicii vizează argumentul lui Recean potrivit căruia acțiunile nu reprezintă bani încasați imediat, iar câștigul este impozitat atunci când acestea sunt vândute. Chicu contestă această explicație și întreabă ce alte taxe, în afară de impozitul de 12% pe creșterea de capital invocat de el, vor fi achitate la înstrăinarea acțiunilor.
Deputatul întreabă, de asemenea, dacă alte categorii de cetățeni beneficiază de un tratament fiscal similar și amintește că deținerea acțiunilor poate genera și venituri din dividende.
Chicu merge mai departe și sugerează că facilitatea ar fi avantajat persoane apropiate fostului premier.
„Aceasta este întrebarea – de ce oamenii afiliați respectivului au obținut asemenea facilități fiscale începând cu 2025?”, scrie deputatul. Afirmația privind existența unor persoane „afiliate” îi aparține lui Chicu.
Un alt punct asupra căruia deputatul insistă este afirmația lui Recean că instrumentele financiare din programul LTIP au fost acordate încă în 2021 și că taxele aferente au fost achitate atunci.
Chicu susține că această explicație trebuie comparată cu declarațiile făcute recent de ministrul Finanțelor, potrivit cărora un asemenea program presupune o perioadă de cel puțin trei ani. Deputatul afirmă că există, din punctul său de vedere, întrebări despre „ce a primit și cum a primit” Recean în 2021 și promite să revină asupra subiectului.
Totodată, Chicu spune că vrea clarificări privind ceea ce ar fi fost indicat în declarația depusă de Dorin Recean în noiembrie 2025, când, potrivit deputatului, noile prevederi fiscale erau deja în vigoare.
„Sunt multe întrebări aici – voi veni ulterior cu ele”, afirmă Chicu.
În concluzie, deputatul spune că nu consideră că a primit un răspuns la întrebarea de ce a fost modificat Codul fiscal în 2024 și cine urma să beneficieze de noul regim aplicat remunerării prin acțiuni.
Replica vine după ce Dorin Recean a respins acuzațiile lui Chicu privind presupusele facilități fiscale de care ar fi beneficiat soția sa în cazul acțiunilor MAIB. Fostul premier a susținut că taxele pentru instrumentele financiare acordate în 2021 au fost achitate și că modificările fiscale adoptate ulterior nu se aplică retroactiv.
Recean l-a acuzat pe Chicu că răspândește o „minciună gogonată” și l-a numit „mincinos cronic”. Totodată, fostul premier i-a reproșat acestuia mai multe episoade din trecut, printre care acordul de împrumut negociat cu Federația Rusă, declarațiile sale la adresa României și nunta organizată în perioada pandemiei.
Disputa a început după ce Ion Chicu a anunțat că va sesiza Procuratura pentru a verifica dacă modificările fiscale adoptate în 2024 au avut vreo legătură cu acțiunile primite de soția lui Dorin Recean, care era membră a Consiliului MAIB. Chicu susține că, în cazul acesteia, schimbarea regimului fiscal ar fi însemnat neîncasarea de către stat a aproape șase milioane de lei.
