Creștinii ortodocși de rit vechi îi prăznuiesc astăzi pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, una dintre cele mai importante sărbători ale verii, care încheie postul dedicat celor doi apostoli. Ziua este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, păstrate în multe localități din Republica Moldova.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este celebrată încă din secolul al II-lea al erei creștine și este dedicată celor doi mari propovăduitori ai credinței creștine, considerați stâlpi ai Bisericii.
Potrivit Sfintei Evanghelii, Apostolul Petru era originar din Betsaida Galileii și era fratele Apostolului Andrei. El a fost primul dintre ucenici care L-a mărturisit pe Iisus drept „Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu”, iar după Pogorârea Sfântului Duh a devenit unul dintre principalii vestitori ai Evangheliei.
Sărbătoarea este însoțită și de numeroase tradiții populare. Se spune că, din această zi, cucul și privighetoarea încetează să mai cânte, semn că vara intră în a doua sa jumătate și începe perioada secerișului.
Pentru sporul casei și sănătate, credincioșii duc la biserică colaci, lumânări și mere pentru a fi sfințite, iar apoi le împart celor nevoiași. Tradiția populară mai spune că, dacă în ziua Sfinților Petru și Pavel tună și fulgeră, nucile și alunele vor fi viermănoase.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt, de asemenea, autorii unor epistole incluse în Noul Testament și sunt cinstiți de întreaga lume creștină.
Cu această ocazie, își sărbătoresc onomastica toți cei care poartă numele Petru, Pavel sau derivate ale acestora, iar în mai multe localități din țară este marcat și hramul satului sau al orașului.
