Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a venit la putere cu o promisiune clară: curățarea radicală a statului, meritocrație și distrugerea sistemului de clanuri. Pentru un electorat sătul de oligarhie, această formațiune a reprezentat o speranță reală. Astăzi, realitatea din instituțiile statului moldovean arată că proiectul unei guvernări imaculate s-a blocat în propriile obiceiuri de prost gust. Când ne referim la scandalul de nepotism de la întreprinderea de stat MoldATSA nu vorbim despre un accident izolat. Este, de fapt, eșecul care a declanșat procesul de declin al PAS și al președintei, de bună seamă.
Prăbușirea autorității morale și capcana dublelor standarde
Legitimitatea PAS nu s-a bazat pe rețele teritoriale sau pe resurse financiare, ci exclusiv pe o singură valoare scoasă cu mult tam tam în prăjină: integritatea. Spre deosebire de partidele vechi, PAS a primit un vot de încredere masiv pentru că a promis reguli egale pentru toți.
Acest mecanism s-a oprit când criteriul competenței a fost înlocuit de loialitatea de partid și de legăturile de rudenie. Dosarul MoldATSA a demonstrat publicului un fapt grav. Când regulile stricte ating nucleul puterii sau familiile decidenților, principiile lasă locul scuzelor și protecționismului. Pentru alegătorul de rând, această întoarcere la reflexele de cumătrism este o trădare. Din acest moment, PAS își pierde atuul de bază. În percepția generală, partidul devine doar o altă formă a aceleiași clase politice care nu face altceva decât să-și asigure privilegiile pe care le dă guvernarea.
Precedentul Năstase și ascensiunea lui Ceban
Marea eroare a strategilor PAS este convingerea că alegătorii pro-europeni sunt un bun captiv, care va tolera abaterile de la standarde doar de frica forțelor pro-ruse. Istoria politică recentă a Capitalei demonstrează contrariul. În trecut, electoratul majoritar pro-european din Chișinău a oferit o lecție dură, pe care actualul partid de guvernământ a ignorat-o.
Sancțiunea s-a produs în momentul în care Andrei Năstase, liderul de atunci al Platformei DA, a început să aplice deschis duble standarde. Degradarea a fost vizibilă mai ales prin prestația sa la conducerea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Mandatul a fost marcat de un management haotic, populism și lipsă de rezultate administrative. În locul reformelor promise, mandatul a fost compromis de numirea nașului său de cununie, Gheorghe Balan, în funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției. Justificările publice stângace au taxat grav credibilitatea liderului protestelor anti-Plahotniuc.
Reacția chișinăuienilor a fost pe potrivă. La alegerile locale, electoratul de dreapta, dezamăgit de această combinație între incompetență și nepotism, a reacționat prin absenteism sau prin vot de protest. Acest refuz de a gira un comportament duplicitar i-a deschis calea lui Ion Ceban spre primăria Capitalei, acesta din urmă preluând primăria pe valul dezamăgirii provocate de liderii de dreapta. PAS repetă acum, la nivel general, exact greșelile care l-au scos pe Andrei Năstase din joc.
Paralizia din instituții și obligațiile față de partid
Criza a scos la suprafață o slăbiciune majoră a guvernării: lipsa de cadre și dependența de oameni loiali. În loc să fie reformat, aparatul administrativ a fost împărțit între ministere și agenții de stat pe bază de carnet de partid, rudenie sau „oameni buni”.
Această abordare a blocat funcționarea Guvernului. Când liderii politici încearcă acum să mimeze demiteri teatralizate, sistemul reacționează prin eșaloanele doi și trei, care își cer recompensa pentru sprijinul din campanii. Sacrificarea unor profesioniști independenți pentru a proteja neamurile și interesele de grup arată că PAS este ostaticul propriilor structuri. Acest blocaj administrativ vine în cel mai prost moment, exact când Republica Moldova este sub lupa instituțiilor europene.
Demoralizarea electoratului pro-european
Alegătorii pro-europeni sunt extrem de critici și taxează dur inconsecvența. Prăbușirea fostelor Alianțe pentru Integrare Europeană a demonstrat acest lucru.
Pericolul real pentru PAS nu este forța opoziției, ci dezamăgirea propriilor suporteri. Confruntați cu dublul standard de la MoldATSA dar și din majoritatea întreprinderilor de stat, alegătorii nu vor trece neapărat în tabăra stângii pro-ruse, ci vor alege să rămână acasă. O scădere masivă a prezenței la urne în orașe și în diasporă va lăsa deciziile strategice în mâna unui electorat disciplinat administrativ, blocând parcursul european prin simplu absenteism.
Costul extern al lipsei de predictibilitate
În afara țării, degradarea partidului de guvernământ este privită cu îngrijorare. Partenerii occidentali au investit un capital masiv de încredere în echipa Maiei Sandu. Totuși, acest sprijin nu este nelimitat și nu poate acoperi la nesfârșit erorile grave de management de la Chișinău.
Faptul că întreprinderile de stat devin surse de scandaluri de nepotism transmite un semnal de nesiguranță instituțională. Bruxelles-ul evaluează acum capacitatea reală a țării de a gestiona fondurile de pre-aderare. Când auditul intern este anulat de interesele de partid, argumentele tehnice despre reformă își pierd valoarea.
Sfârșitul acestui proiect politic nu va veni din exterior, ci este rezultatul unui proces de eroziune morală din interior. Prin tolerarea favoritismului și refuzul de a învăța din lecțiile trecutului recent, PAS a transformat o speranță mare într-un fiasco previzibil. Când un partid își pierde singurul element care îl diferenția, pretinsa autoritate morală, prăbușirea lui la alegeri, eventual anticipate, devine inevitabilă.
