Datele privind mortalitatea din Republica Moldova conturează un tablou îngrijorător al sănătății publice, în care bolile aparatului circulator domină net statistica deceselor, fiind responsabile de peste jumătate dintre cazuri, în timp ce alte afecțiuni majore și diferențele pe sexe și regiuni scot în evidență dezechilibre profunde în starea de sănătate a populației.
Potrivit statisticilor, structura mortalității pe principalele cauze de deces indică faptul că bolile aparatului circulator rămân principala problemă de sănătate publică în Republica Moldova, fiind responsabile de 56,6% din totalul deceselor.
Pe locul doi se află tumorile maligne, care constituie 17% din cazuri, urmate de bolile aparatului digestiv cu 7,8%, bolile aparatului respirator cu 4,9%, accidentele, intoxicațiile și traumatismele cu 4,7%, în timp ce alte cauze reprezintă 9% din total.
Analiza arată diferențe semnificative între bărbați și femei. Mortalitatea în rândul femeilor din cauza bolilor cardiovasculare este mai mare cu 13,4 puncte procentuale față de cea înregistrată la bărbați, fenomen descris de specialiști drept „supramortalitate feminină” pentru această categorie de afecțiuni.
În schimb, bărbații sunt mai afectați de decesele provocate de cauze externe și anumite boli. Astfel, mortalitatea masculină în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor este de 3,4 ori mai mare decât la femei. De asemenea, decesele cauzate de bolile aparatului respirator sunt de două ori mai frecvente în rândul bărbaților, iar cele provocate de tumorile maligne și bolile aparatului digestiv sunt de aproximativ 1,5 ori mai ridicate.
Diferențe importante se observă și la nivel teritorial. În regiunea de Nord, bolile cardiovasculare au cea mai mare pondere în structura mortalității, cu 59,9%. Tumorile maligne sunt mai frecvente ca pondere în municipiul Chișinău (19,3%) și în UTA Găgăuzia (17,3%).
Bolile aparatului digestiv au o incidență mai mare în regiunea Centru (9,9%) și în Sud (8,4%), în timp ce afecțiunile respiratorii și cauzele externe sunt mai frecvente în municipiul Chișinău, unde ajung la 7% și, respectiv, 6,1% din totalul deceselor.
La polul opus, regiunea Nord înregistrează cea mai mică pondere a deceselor provocate de cauze externe (3,8%), comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare.
