Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme economice din ultimii ani, lipsa forței de muncă. Aproape jumătate dintre persoanele apte de muncă sunt inactive, iar populația activă continuă să scadă. Experții Băncii Mondiale avertizează că migrația, îmbătrânirea populației și exodul specialiștilor pun presiune directă pe economie, salarii și inflație.
Piața muncii din Republica Moldova a devenit una dintre cele mai vulnerabile zone ale economiei, avertizează experții Băncii Mondiale, în cadrul unei discuții organizate împreună cu Clubul Presei Economice despre perspectivele economice ale țării și schimbările de pe piața muncii, scrie bani.md.
Potrivit datelor prezentate, aproape 50% dintre adulții apți de muncă nu sunt activi pe piața muncii, iar numărul persoanelor de vârstă activă continuă să scadă și va continua acest trend până în anul 2050.
În același timp, rata șomajului general rămâne sub 4%, iar în rândul tinerilor este de 7,4%. Experții spun că aceste cifre arată nu lipsa locurilor de muncă, ci lipsa oamenilor disponibili pentru angajare.
Specialiștii descriu piața muncii drept una „tensionată”, în condițiile în care deficitul de personal începe deja să împingă salariile în sus. În lipsa unor politici eficiente, această presiune salarială riscă să alimenteze și mai mult inflația, deja afectată de scumpirile externe și crizele regionale.
Migrația continuă să fie una dintre cele mai mari provocări. Pentru mulți tineri și bărbați apți de muncă, plecarea peste hotare a devenit o alternativă mai atractivă decât angajarea în Republica Moldova. Raportul arată că mai mult de jumătate dintre tinerii care nici nu muncesc și nici nu studiază afirmă că deja lucrează în străinătate sau intenționează să plece.
În cazul femeilor tinere, lipsa serviciilor sociale și responsabilitățile de îngrijire sunt principalele motive pentru care multe dintre ele ies de pe piața muncii. Aproximativ două treimi dintre acestea invocă astfel de probleme.
Experții mai atrag atenția că salariile oferite în Republica Moldova sunt comparate tot mai des cu veniturile obținute de rudele aflate în diaspora. Remitențele ridicate au crescut așteptările salariale ale populației, iar multe persoane refuză locuri de muncă considerate slab plătite sau neatractive. Potrivit datelor prezentate, 42% dintre tinerii șomeri au refuzat un loc de muncă din cauza salariului mic.
Situația este agravată și de plecarea specialiștilor. Raportul arată că persoanele mai tinere și mai bine pregătite aleg într-o proporție mai mare să emigreze, ceea ce creează un deficit de competențe și încetinește dezvoltarea economică a țării.
„Fără crearea unor locuri de muncă mai productive, noua forță de muncă va continua să fie absorbită de piețele externe”, avertizează experții.
Datele mai arată că participarea bărbaților pe piața muncii este mai mică decât media Uniunii Europene și a statelor din Balcanii de Vest pentru majoritatea grupelor de vârstă. În cazul femeilor, nivelul este apropiat de cel din Balcanii de Vest, dar rămâne sub media europeană, în special pentru categoria de vârstă 25–54 de ani.
Experții consideră că stagnarea participării tinerilor pe piața muncii reprezintă deja o problemă structurală, alimentată de criza demografică.
Pentru a reduce presiunile de pe piața muncii, Banca Mondială recomandă măsuri urgente: creșterea participării femeilor și tinerilor la muncă, dezvoltarea serviciilor de îngrijire pentru copii și vârstnici, facilitarea revenirii diasporei, modernizarea sistemului educațional și dezvoltarea competențelor digitale.
Totodată, experții recomandă simplificarea regulilor pentru investiții și crearea unor locuri de muncă mai productive, astfel încât economia să poată păstra forța de muncă în țară.
În paralel, economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de șocurile externe. Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,9% în 2026, după avansul de 2,4% înregistrat în 2025, însă avertizează că efectele conflictului din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și presiunile asupra agriculturii vor continua să mențină inflația ridicată și în următorii ani.
