Parlamentul Republicii Moldova va supune votului o numire care, la prima vedere, pare o formalitate: desemnarea unui director în Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. În realitate, miza acestei decizii este mult mai mare.
ANRE nu este o instituție tehnică marginală. Ea stabilește cadrul în care se formează tarifele la energie electrică și gaze, aprobă sau respinge propunerile operatorilor și aplică regulile pieței energetice într-un moment în care Republica Moldova își aliniază sistemul la standardele Uniunii Europene. Deciziile sale au impact direct asupra consumatorilor și asupra întregului sector energetic.
Candidatul propus pentru această funcție, Daniel Mititelu, nu are experiență în reglementarea energetică. În același timp, parcursul său profesional este legat de mediul corporativ din care provine, ceea ce ridică probleme de percepție privind independența necesară unei instituții de reglementare. Care ar putea fi miza acestei numiri? Vă arătăm într-un nou articol din seria DOSAR NewsAlert.md .
Cine este Daniel Mititelu
Daniel Mititelu are 44 de ani și a absolvit în 2004 Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, specializarea Transportul și Depozitarea Produselor Petroliere. De la absolvire până în prezent, întreaga sa carieră s-a desfășurat în același domeniu: industria forajului de petrol și gaze, exclusiv în companii private și exclusiv în proiecte internaționale din Kazahstan, Kurdistanul irakian și Dubai. Vorbește fluent româna, engleza și rusa.
Conform CV-ului oficial depus la Parlament, parcursul său profesional este unul liniar și strict tehnic.
Primul deceniu de activitate, între august 2004 și octombrie 2014, este petrecut la ASCOM Group, în Kazahstan și Kurdistanul irakian. A început ca inginer de foraj imediat după absolvire și a avansat treptat în roluri tehnice și de supervizare: inginer de șantier, supervizor de foraj (inclusiv pe ture de noapte), inginer de birou și coordonator de operațiuni.
Urmează o perioadă scurtă, de aproximativ șase luni (octombrie 2014 – martie 2015), la Rig-Service Company în Dubai, în funcția de supervizor de foraj.
Între martie 2015 și noiembrie 2024 lucrează aproape un deceniu la THT Drilling BVI, în câmpul petrolier Khurmala din Kurdistanul irakian, ca Drilling Operations Management Superintendent. Mențiunea „BVI” din denumirea companiei indică înregistrarea în British Virgin Islands, jurisdicție offshore cunoscută pentru nivelul redus de transparență privind structura de proprietate și beneficiarii reali.
Din ianuarie 2025 și până la depunerea candidaturii, ocupă funcția de Director al Diviziei Petrol și Gaze la NRCO Investments, activând între Dubai și Erbil, pentru o perioadă de aproximativ 14–15 luni.
În ansamblu, traseul profesional al lui Daniel Mititelu este unul exclusiv privat, tehnic și internațional. Nu include experiență în administrație publică, reglementare energetică, instituții europene sau organisme de reglementare. Nu reflectă activitate în domeniul tarifelor, al piețelor de energie sau al implementării directivelor UE și nici experiență în auditarea sau supravegherea operatorilor de sistem.
De ce contează ce știe sau nu știe un director ANRE
Pentru a înțelege de ce profilul lui Mititelu ridică întrebări legitime, este necesar să fie clarificat rolul concret pe care îl are în prezent ANRE.
Republica Moldova a renunțat la achiziția de gaze rusești la finalul anului 2024. Din ianuarie 2025, malul drept al Nistrului nu mai consumă gaz din Federația Rusă, ceea ce marchează o schimbare structurală majoră în arhitectura energetică a țării, cu efecte directe asupra prețurilor și securității energetice. În același timp, Republica Moldova s-a conectat la rețeaua europeană de energie electrică ENTSO-E și avansează procesul de armonizare cu piața energetică a Uniunii Europene. Acest proces presupune transpunerea și aplicarea unui volum mare de reglementări tehnice și economice.
În acest cadru, ANRE nu este o instituție administrativă obișnuită, ci autoritatea care reglementează funcționarea pieței de energie: stabilește și aprobă tarifele, supraveghează operatorii de rețea, aplică regulile de separare a activităților (unbundling), reglementează accesul la infrastructură și implementează normele europene în sectorul gazelor și electricității. Funcția de director presupune competențe tehnice și instituționale acumulate în timp, în domeniul reglementării energetice.
Pentru a înțelege standardul profesional asociat acestei funcții, este relevant profilul conducerii actuale a instituției. Unul din actualii directori, Eugen Carpov, fost coleg cu Mititelu la ASCOM, are formare juridică și o carieră în diplomație și administrație publică: ambasador al Republicii Moldova în Polonia, reprezentant la Uniunea Europeană în Bruxelles, viceprim-ministru pentru reintegrare și deputat. Din 2019 conduce ANRE și a reprezentat instituția în dialogul cu structurile europene, inclusiv în domenii precum separarea operatorilor de transport, mecanismele tarifare și integrarea în piața energetică europeană. Mandatul său a fost prelungit în 2025 în urma unui nou concurs public.
Este important de precizat că Daniel Mititelu nu concurează direct cu Eugen Carpov. Consiliul de administrație al ANRE este format din cinci directori, iar numirea sa vizează ocuparea unui loc vacant. Totuși, comparația dintre profiluri este relevantă pentru a evidenția tipul de experiență care a fost considerat, până în prezent, compatibil cu funcția de conducere într-o autoritate de reglementare energetică.
Criteriul legal: o condiție care nu a fost îndeplinită
Regulamentul concursului pentru funcția de director ANRE prevede explicit că orice candidat trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, printre care „cel puțin 3 ani de experiență în funcții de conducere în cadrul instituțiilor publice, organizațiilor societății civile, organizațiilor internaționale sau întreprinderilor din sectoarele reglementate de ANRE.”
Să verificăm CV-ul lui Mititelu față de acest criteriu.
Singura funcție cu titlu de „director” din întreaga sa carieră este cea de la NRCO Investments, ocupată din ianuarie 2025. La momentul interviului, în martie 2026, aceasta acoperea cel mult 14–15 luni.
Celelalte funcții din CV, superintendent, supervisor, inginer sunt poziții tehnice de execuție și supraveghere operațională pe șantier. Sunt funcții respectabile și necesare în industria petrolieră. Dar a le echivala cu „funcții de conducere” în sensul regulamentului ANRE înseamnă a forța litera și spiritul legii. Regulamentul vorbește explicit de experiență în instituții publice, organizații internaționale sau întreprinderi din sectoarele reglementate nu din industria extractivă privată.
Deputatul Constantin Cuiumju (Partidul Nostru), care a participat la ședința Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe unde candidații au fost audiați, a declarat public:
„Câștigător a fost desemnat Daniel Mititelu, un candidat care, în opinia mea, nici nu întrunește criteriile esențiale, mai exact, nu are experiență managerială de cel puțin 3 ani, lucru confirmat chiar de el în timpul audierilor.”
Radu Marian, deputat PAS și președinte al aceleiași comisii, a respins acuzațiile:
„Candidatul care a câștigat are experiență pe teren și are și experiență de management, în sensul în care a condus echipe, proiecte de foraj, proiecte importante petroliere.”
Această replică merită examinată cu atenție. Conducerea echipelor de foraj pe un șantier din Kurdistan și conducerea unui departament sau instituție în sensul regulamentului ANRE nu sunt același lucru, nici juridic și nici funcțional. Un supervizor de noapte care coordonează o echipă de sondă nu exercită același tip de autoritate organizațională cu un director de departament într-o întreprindere din sectorul reglementat. Comisia a ales o interpretare extensivă a regulamentului propriu fără a o justifica public.
Cum s-a desfășurat concursul
Consiliul de Administrație al ANRE este format din cinci directori, numiți de Parlament pentru mandate de șase ani. Locul pentru care s-a organizat concursul câștigat de Mititelu era vacant după expirarea mandatului Violinei Șpac, confirmată director pe 27 februarie 2020. Cu mandatul expirat, Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a lansat concursul pe 18 februarie 2026.
Opt candidați au fost admiși la proba interviului. La ședința de vot a comisiei, s-au propus șapte, inclusiv Violina Șpac, care a candidat pentru reînnoire. Rezultatul: Daniel Mititelu — 6 voturi; Serghei Bargan — 4; Natalia Timofte — 3; Violina Șpac — 2; Denis Munciuleanu și Vitalie Petrov — nici un vot.
Mititelu a câștigat prin pluralitate relativă, nu prin consens. Șase voturi dintr-o comisie dominată de fracțiunea PAS.
ASCOM Group: ce este, cine o conduce și ce s-a întâmplat cu ea
Compania unde Mititelu a petrecut primii zece ani de carieră nu este o societate comercială oarecare.
ASCOM Group a fost fondată în 1994 de Anatol Stati, considerat în 2010 cel mai bogat om din Moldova. A crescut rapid prin operațiuni petroliere în Turkmenistan, Kazahstan și ulterior în Kurdistanul irakian și Sudan. La apogeul său, producea circa 500.000 de tone de petrol și 1,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, cu rezerve dovedite de 13 milioane de tone de petrol și 10 miliarde de metri cubi de gaze în Kazahstan.
Istoria ASCOM este strâns legată de disputele juridice ale familiei Stati.
Operațiunile kazahe ale companiei, câmpurile petroliere Borankol și Tolkyn, operate prin subsidiare locale, au fost naționalizate de guvernul Kazahstanului în 2010, după o perioadă de investigații și presiuni care a început în 2008. Familia Stati a contestat prin arbitraj internațional la Camera de Comerț din Stockholm și a obținut în 2013 o sentință de aproximativ 500 de milioane de dolari împotriva Kazahstanului.
Kazahstan a refuzat să plătească și a contestat sentința în multiple jurisdicții europene. Procesul a durat peste un deceniu și a traversat cel puțin opt sisteme judiciare naționale.
În 2024, după mai mult de un deceniu de litigii, Kazahstan și familia Stati au ajuns la o înțelegere amiabilă. Termenii rămân confidențiali.
Daniel Mititelu a lucrat la ASCOM între 2004 și 2014, exact anii în care operațiunile kazahe ale companiei erau în plină desfășurare, când investigațiile kazahe au început (2008–2009) și când activele au fost confiscate (2010). Era angajat direct al companiei, pe teren, în Kazahstan și Irak.
Acest fapt nu îl implică personal în nicio ilegalitate. Angajații unei companii nu răspund pentru faptele conducerii. Dar apare o întrebare pe care procedura de selecție ar fi trebuit să o pună explicit: a trecut dosarul de candidatură printr-o verificare de fond a angajatorilor? Și dacă da, cu ce concluzii?
ASCOM ca forjerie de cadre pentru guvernele Republicii Moldova
Există un detaliu al acestei povești care nu a fost niciodată examinat sistematic, deși este documentat public. De-a lungul existenței sale, ASCOM Group a angajat o serie de oameni care au ajuns ulterior în funcții-cheie ale Republicii Moldova. Nu este vorba despre câteva coincidențe, ci despre un model repetat și verificabil.
Iurie Leancă, prim-ministru al Republicii Moldova între 2013 și 2015, ministru de externe între 2009 și 2013 a lucrat ca vicepreședinte al ASCOM Group în două etape: 2001–2005 și 2007–2009. A intrat în politică direct din ASCOM, aderând la PLDM în ianuarie 2009.
Eugen Carpov, viceprim-ministru pentru reintegrare în Guvernul Filat (2011–2015), deputat până în 2019 și, din 2019 până astăzi, director al ANRE, a condus Departamentul de Cooperare Internațională al ASCOM în 2007–2008. După ASCOM, a lucrat ca director adjunct la KOMET Group în Irak (2009–2011), după care a intrat în guvern.
Anatol Șalaru, Ministru al Transporturilor (2009–2013) și Ministru al Apărării (2015–2016): a lucrat pentru ASCOM Group din 1996 până în 2008, inclusiv ca director al reprezentanței ASCOM în Turkmenistan (1997–1999) și director al reprezentanței ASCOM în Irak (2003–2008).
Conexiunea cu Carpov este cea mai izbitoare. Traseul celor doi este aproape identic ca structură: ASCOM → activitate în Irak → funcție publică în Moldova. Carpov a fost la ASCOM în 2007–2008, după care a lucrat în Irak ca director adjunct la KOMET Group (2009–2011), după care a intrat în guvern și a ajuns, în 2019, director al ANRE (primul mandat).
Mititelu era la ASCOM în aceeași perioadă: a intrat în august 2004 și a plecat în octombrie 2014. Suprapunerea cu Carpov la ASCOM acoperă integral anul 2007–2008, cel puțin un an în care ambii au activat în structurile aceleiași companii, deși în roluri și locații diferite (Carpov la sediu, în cooperare internațională; Mititelu pe teren, în Irak). Ambii au continuat activitatea în Irak după ASCOM. Ambii ajung la ANRE.
Diferența esențială este că Eugen Carpov venea la ANRE cu un dosar de 30 de ani de carieră diplomatică și instituțională, ambasador în Polonia, șef de misiune la Bruxelles, viceprim-ministru, deputat. Mititelu nu are nicio linie de referință instituțională în afara rețelei din care provine.
Visul energetic al lui Anatol Stati și piața moldovenească
Există o dimensiune istorică a acestei numiri care nu poate fi ignorată.
Anatol Stati nu și-a ascuns niciodată intenția de a intra pe piața energetică moldovenească. În martie 2006, ASCOM Group și Ministerul Industriei și Infrastructurii al Moldovei au semnat un Protocol de Intenții pentru furnizarea de gaze naturale din Kazahstan: 2,5 până la 3 miliarde de metri cubi anual, la un preț de 76 de dolari la mia de metri cubi, față de prețul rusesc care era atunci de peste 160 de dolari. Proiectul a eșuat: conflictul cu autoritățile kazahe a blocat resursele companiei, iar gazul kazah nu a ajuns niciodată în Moldova.
Douăzeci de ani mai târziu, deja al doilea om care a activat în structurile ASCOM, compania prin care Stati a vrut să intre pe piața moldovenească de gaze, este propus să facă parte din conducerea autorității care reglementează exact această piață. Cea care stabilește tarifele, aprobă accesul la rețele, supraveghează furnizorii. Coincidența nu dovedește nimic. Dar istoria ASCOM în relația cu statul moldovean, istoria repetată a oamenilor ASCOM în funcții de decizie și ambiția energetică declarată a familiei Stati față de Moldova formează un context care nu poate fi ignorat în evaluarea acestei numiri.
Relația cu Ministrul Energiei
Un element de context apărut imediat după anunțarea rezultatelor concursului ține de circulația online a unor fotografii de arhivă în care ar apărea Daniel Mititelu alături de ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Imaginile au fost invocate ca posibil indiciu al unei relații mai vechi între cei doi.
Totuși, în absența unor confirmări independente sau a unei reacții oficiale din partea celor vizați, existența unei relații personale rămâne neconfirmată.
Relevanța potențială a acestui element nu ține de dimensiunea personală, ci de cadrul instituțional. ANRE este, prin lege, o autoritate independentă față de Ministerul Energiei, iar această independență este esențială pentru credibilitatea deciziilor sale, inclusiv în materie tarifară.
În acest context, orice percepție de apropiere personală între conducerea ANRE și factorul politic de resort poate genera întrebări privind autonomia instituțională. Problema este percepție și de funcționare sistemică a mecanismelor de prevenire a conflictelor de interese.
Aspecte esențiale neclarificate înaintea votului
Parlamentul urmează să voteze numirea pentru un mandat de șase ani, într-o instituție cu impact direct asupra facturilor a milioane de cetățeni, într-un moment critic pentru transformarea sectorului energetic. În acest context, există mai multe elemente relevante care nu au fost clarificate public în mod suficient.
Criteriul de experiență managerială. Datele apărute în spațiul public arată o posibilă neconcordanță între cerința formală de minimum trei ani de experiență managerială și profilul profesional prezentat. În lipsa unei clarificări oficiale, nu este cunoscută interpretarea aplicată de comisia de concurs și temeiul juridic în baza căruia candidatura a fost validată.
Activitatea în cadrul THT Drilling BVI. Compania în care candidatul a activat o perioadă îndelungată este înregistrată în British Virgin Islands, jurisdicție caracterizată prin transparență limitată asupra beneficiarilor finali. Până în prezent, nu au fost prezentate informații publice verificabile privind structura de proprietate a acestei entități sau natura exactă a activităților desfășurate.
Verificările de integritate și background. Parcursul profesional al candidatului include colaborări de durată în medii corporative și jurisdicții sensibile din perspectiva transparenței. Nu există, însă, informații publice detaliate privind conținutul, amploarea și concluziile eventualelor verificări de fond realizate în cadrul procesului de selecție.
Declarația de avere și interese. Nu este clar dacă declarația de avere și interese a fost depusă și făcută publică anterior votului. Acest document este esențial pentru evaluarea eventualelor legături financiare sau contractuale active.
Percepția de independență instituțională. În spațiul public au apărut informații neconfirmate privind o posibilă relație personală între candidat și ministrul Energiei. În absența unor clarificări, acest element rămâne la nivel de speculație. Totuși, din perspectivă instituțională, transparența este importantă pentru a consolida percepția de independență a ANRE față de autoritatea executivă.
În ansamblu, nu este vorba despre acuzații demonstrate, ci despre zone unde informația publică este incompletă. Într-un proces de numire cu mize instituționale ridicate, clarificarea acestor aspecte ar contribui la consolidarea încrederii în decizie.
În loc de concluzie
Acest material nu susține că Daniel Mititelu este implicat în acte de corupție, nu îi atribuie ilegalități și nu afirmă existența unui aranjament în procesul de numire. În absența unor probe directe, astfel de concluzii nu pot fi formulate responsabil.
Ceea ce rezultă însă din informațiile publice disponibile este un set de elemente care ridică semne de întrebare privind coerența și transparența procesului de selecție: un candidat fără experiență în domeniul reglementării energetice, asupra căruia planează discuții legate de îndeplinirea integrală a criteriilor manageriale prevăzute în regulament, aspect invocat în spațiul public și discutat inclusiv în cadrul audierilor, a fost declarat câștigător al concursului organizat de o comisie aflată sub influență politică majoritară.
În paralel, traseul profesional al candidatului este puternic legat de ASCOM, o companie cu prezență îndelungată în zone sensibile ale relației dintre mediul privat și instituțiile publice din Republica Moldova. În jurul acestei companii au existat litigii internaționale și controverse juridice majore, inclusiv legate de proprietar, Anatol Stati, implicat în proceduri judiciare internaționale. În același ecosistem profesional, se regăsesc și alte numiri publice, inclusiv conducerea actuală a ANRE, ceea ce evidențiază o continuitate de rețele profesionale între sectorul energetic privat și instituțiile de reglementare.
Această suprapunere de trasee profesionale nu este, în sine, o dovadă de neregulă. Însă ea conturează un model de recrutare instituțională în care transparența, diversitatea de experiență și separarea clară între mediul privat și funcțiile de reglementare devin teme legitime de analiză publică.
În final, decizia aparține Parlamentului. Dar responsabilitatea informării corecte aparține întregului proces public de numire, iar într-un domeniu precum energia, încrederea publică este o resursă la fel de importantă ca infrastructura.
Material realizat pe baza: CV-ului oficial al lui Daniel Mititelu depus la Parlamentul Republicii Moldova; declarațiilor publice ale membrilor Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe (NewsMaker, TVR Moldova, Radio Chișinău, Moldova 1, IPN, 31 martie 2026); hotărârilor judecătorești publice în cazurile Ascom Group SA et al. v. Kazakhstan (SCC 116/2010), Curtea de Apel Bruxelles, 16 noiembrie 2021 (Case No 2020/AR/252), Tribunalul districtual Amsterdam 2023; raportului RISE Moldova „Stati secrets and the bribes from Africa” (2016); profilurilor publice Wikipedia ale lui Iurie Leancă, Eugen Carpov și Anatol Șalaru; profilului oficial Eugen Carpov pe site-ul ANRE Moldova (anre.md); hotărârii Parlamentului Republicii Moldova privind numirea lui Eugen Carpov ca director ANRE, februarie 2025; și surselor de presă citate în text.
