Astăzi, guvernul Republicii Moldova a aprobat un proiect lege care restrânge dramatic competențele Procuraturii Anticorupție. Nu e un act izolat. E ultimul dintr-o serie care a început în ianuarie 2025 cu o decizie a Consiliului Suprem de Securitate și a continuat cu demisia forțată a procurorului-șef, un proiect de lichidare blocat de Comisia de la Veneția și peste un an de interimat la conducerea instituției. Fiecare pas a avut altă etichetă. Direcția a fost aceeași.
În noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție adoptase o nouă structură și un nou regulament de activitate. Restructurarea fusese prezentată public ca o transformare a PA după modelul Direcției Naționale Anticorupție din România: mai multă capacitate, mai multă specializare, mai multă independență operațională. USAID și partenerii internaționali fuseseră implicați în proces. Mesajul oficial era că Republica Moldova construiește, în fine, o instituție serioasă pentru dosare serioase.
Trei luni mai târziu, procurorul-șef al acelei instituții, Veronica Dragalin, era forțat să plece. Între timp, PA funcționează fără conducere permanentă.
Acesta e ritmul reformei anticorupție din Republica Moldova în 2024–2026.
Conflictul care nu a putut fi ascuns
Veronica Dragalin fusese numită la conducerea PA pe 1 august 2022. Venea din Statele Unite, unde lucrase ca procuror federal în secția de corupție publică și drepturi civile din districtul central al Californiei, un profil neobișnuit pentru un sistem juridic moldovenesc obișnuit cu alte criterii de selecție. Autoritățile o prezentaseră ca simbol al reformei, partenerii internaționali o susținuseră, societatea civilă o primise cu entuziasm.
Problema a apărut când Dragalin a început să lucreze efectiv. A recunoscut public că un actor politic, membru al partidului de guvernământ, încercase să influențeze dosare aflate în gestiunea PA. Nu a dat nume. Dar mesajul era suficient de clar pentru cei vizați.
Tensiunea a crescut și a ieșit la suprafață prin declarații tot mai tăioase. Când PA a criticat un proiect al Ministerului Justiției privind evaluarea procurorilor, Igor Grosu, președintele Parlamentului, s-a arătat nedumerit și a spus că
„probabil trebuie să îi evaluăm mai des.”
Dragalin a răspuns că de mai multe luni îi este clar mesajul politicului:
„Ei consideră că eu nu ar trebui să fiu în această funcție. Îmi e clar din comentariile publice făcute de conducătorii țării noastre, inclusiv doamna președintă, domnul prim-ministru și domnul președinte al Parlamentului.”
Prima lovitură: lichidarea prin PACCO
Pe 20 ianuarie 2025, Consiliul Suprem de Securitate, condus de Maia Sandu, a luat o decizie care a declanșat tot ce a urmat. Câteva săptămâni mai târziu, pe 12 februarie, un grup de deputați PAS a înregistrat în Parlament un proiect de lege prin care PA și PCCOCS urmau să fie lichidate. În locul lor urma să apară, în 30 de zile, o instituție nouă numită PACCO: Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate, cu procurori recrutați prin concurs de la zero.
Dragalin a înțeles imediat miza. A analizat proiectul și a doua zi și-a anunțat demisia, sperând că gestul său va opri votul în prima lectură programat pentru 20 februarie. Nu s-a întâmplat. Au votat 61 de deputați PAS pentru proiect.
Înainte de demisie, Dragalin a afirmat că fusese invitată la Președinție pe 11 ianuarie 2025, unde Maia Sandu i-ar fi cerut demisia, invocând că mandatul său a devenit un pericol pentru securitatea statului.
În cererea de demisie depusă pe 19 februarie, Dragalin a scris că inițiativa derivă direct din prezența sa în funcție, după ce puterea legislativă și executivă au exprimat repetat, public, critici dure la adresa performanței sale. Ultima ei zi în funcție a fost 3 martie 2025, cu 17 zile mai devreme decât solicitase în cererea de demisie, prin decizia Procurorului General.
Dragalin plecase. Obiectivul imediat fusese atins.
PACCO însă s-a împotmolit. Comisia de la Veneția a avertizat că reforma nu este suficient justificată și comportă riscuri majore, inclusiv perturbarea investigațiilor în curs și afectarea independenței procurorilor. Proiectul a rămas blocat după avizul negativ primit în decembrie 2025, iar Igor Grosu a declarat că „toate opțiunile sunt pe masă.”
PA intră în 2026 fără conducere
Cu Dragalin plecată, PA a intrat în procedura de concurs pentru un nou procuror-șef. Procedura s-a prelungit. La concurs au ajuns Marcel Dumbravan, șeful interimar, și Octavian Iachimovschi, fostul adjunct al Veronicăi Dragalin. Până pe 6 mai 2026, PA nu are încă un procuror-șef cu mandat deplin.
Adică instituția care urmează să primească prin noua lege un mandat restrâns intră în această nouă etapă fără o conducere legitimată. Un detaliu care nu apare în nota de fundamentare a Ministerului Justiției.
Actul final: proiectul de lege aprobat de guvern la 6 mai 2026
Cu PACCO blocat de Comisia de la Veneția și cu PA fără conducere permanentă, guvernarea a schimbat tactica. A decis să legifereze o redistribuire tehnică de competențe, îmbrăcată în limbajul arid al reformei instituționale și al obligațiilor europene. Un proiect elaborat de Ministerul Justiției, aprobat de guvern pe 6 mai 2026, fără careva declarații politice.
Proiectul de lege stabilește că PA va ancheta direct, cu propriii procurori, exclusiv cazurile în care sunt implicați: președintele țării, parlamentarii, premierul, Avocatul Poporului, judecătorii, procurorii, membrii consiliilor superioare ale magistraturii și procurorilor, conducerea CNA și a SIS.
Guvernul prezintă această listă ca o concentrare pe corupția mare. Argumentul are o logică internă, aceștia sunt oamenii cu cea mai mare putere formală în stat. Cu alte cuvinte, dacă PA îi anchetează doar pe ei, anchetează vârful piramidei.
Problema e că piramida corupției nu se rezumă la titluri. Un om de afaceri care controlează zeci de milioane din achizițiile publice prin intermediari nu apare pe nicio listă de demnitari. O rețea de corupție sistemică care implică funcționari cu putere reală de decizie asupra fondurilor europene nu se încadrează în categoriile enumerate. Toate aceste cazuri ies din competența PA și intră la Centrul Național Anticorupție.
De ce contează cine anchetează
CNA nu e o procuratură. E o instituție de investigare a cărei conducere e numită politic, structural mai vulnerabilă la presiunea majorității parlamentare decât o procuratură specializată cu statut protejat. Nu că CNA ar fi coruptă sau cu rea credință, are ofițeri competenți și experiență reală. Dar dosarele cu cel mai mare potențial de a deranja rețele de interese construite în jurul puterii vor fi de acum investigate de o instituție mai ușor de influențat politic.
Iar pentru a administra noul portofoliu extins, CNA primește și un director adjunct suplimentar, al treilea. Mai multe numiri, mai multă politică în organigramă.
Un detaliu în plus, mic la vedere dar cu bătaie lungă: legea elimină interdicția ca directorul CNA să facă un al doilea mandat. Până acum, șeful CNA putea să aibă doar un singur mandat: protecție explicită împotriva dependenței politice. De acum, directorul poate spera la prelungire, adică depinde de bunăvoința celor care îl confirmă în funcție. Într-o instituție care tocmai a primit cele mai multe dosare sensibile din sistem, asta nu e un detaliu tehnic. E un mecanism.
Argumentul european și limitele lui
Ministerul Justiției invocă obligațiile față de Uniunea Europeană și necesitatea eliminării suprapunerilor de competență. Ambele argumente sunt reale. Numai că aceeași Comisie de la Veneția care a blocat PACCO a avertizat că reformele procesuale grăbite perturbă investigațiile în curs și afectează independența procurorilor. Logica e aceeași. Doar instrumentul s-a schimbat.
Ce urmează
Proiectul merge la Parlament. Când legea va intra în vigoare, toate dosarele aflate în lucru la PA și PCCOCS vor fi transmise Procurorului General, care le va redistribui în termen de două luni.
Înainte de a pleca din funcție, Veronica Dragalin avertizase că orice tranziție instituțională forțată pune pe pauză dosarele în curs și că primii care beneficiază de haosul procedural sunt cei anchetați. Nimeni din guvernare nu a demonstrat că se înșală.
Valoarea reală a acestei „reforme” nu se va măsura în articole de lege. Se va măsura în dosare: în cele care vor ajunge în instanță și în cele care, la un moment dat, vor dispărea în neant fără explicații.
Surse: Proiect de lege NU-281-MJ-2026, aprobat în ședința Guvernului Republicii Moldova din 6 mai 2026, elaborat de Ministerul Justiției; surse publice privind demisia Veronicăi Dragalin și istoricul proiectului PACCO, februarie 2025 – mai 2026.
