Când Partidul Acțiune și Solidaritate a venit la putere în 2021, promisiunea centrală era una simplă, dar de o importanță colosală: curățarea justiției moldovenești, decuplarea acesteia de la oligarhi, de la corupție endemică și de la influența politică. Cinci ani mai târziu, bilanțul este dezamăgitor, iar exemplele concrete din realitatea imediată a cetățenilor arată că discrepanța dintre retorica reformatoare și practica instituțională rămâne uriașă. Într-un nou material din seria DOSAR NewsAlert.md, vă arătăm câteva astfel de cazuri care definesc starea justiției din Moldova.
Cazul Andreei Cuciuc
Pe 15 noiembrie 2024, Andreea Cuciuc, fiica în vârstă de 17 ani a cântărețului Igor Cuciuc, s-a stins din viață la Balul Bobocilor, într-un local din Chișinău.
Autopsia oficială a stabilit că moartea a survenit în urma unui stop cardiac, adolescenta suferind anterior de probleme cardiace și fiind supusă unei intervenții chirurgicale.
Familia nu s-a resemnat cu această concluzie. Diana și Igor Cuciuc susțin că analiza toxicologică la drogurile sintetice nici nu s-a efectuat, iar ei cred că fiica lor a fost otrăvită. Au cerut expertize suplimentare, exhumarea corpului, vizionarea înregistrărilor video. Pe 2 ianuarie 2025, Procuratura Chișinău, oficiul Botanica, a dispus refuzul de a începe urmărirea penală, considerând că nu a fost constatată comiterea niciunei infracțiuni.
Pe 6 aprilie 2026, familia Cuciuc a primit un răspuns de la Procuratura Generală prin care li se comunica că, încă de la 19 februarie 2026, a fost din nou refuzată pornirea urmăririi penale — deși familia solicitase doar expertiză video, exhumarea cadavrului și audieri suplimentare.
Ceea ce a urmat a scos la iveală și o altă față a sistemului. Familia Botgros i-a dat în judecată pe părinții Andreei, cerând despăgubiri de 350.000 de lei, chiar dacă familia nu formulase la acel moment nicio acuzație nominală.
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat public că expertiza medicală nu a relevat urme de substanțe narcotice și că Cristian Botgros are statut de martor, nu de bănuit, ieșire publică a oficialului în timp ce ancheta era, formal, în curs, care a ridicat semne de întrebare privind imparțialitatea instituțională.
Cazul Ludmila Vartic
Ludmila Vartic, educatoare la o grădiniță din Hâncești, a decedat pe 3 martie 2026, după ce a căzut de la înălțime de pe un bloc din Chișinău. Femeia ar fi fost supusă, timp de mai mulți ani, violenței din partea soțului său, Dumitru Vartic, care la momentul decesului exercita funcția de vicepreședinte al raionului Hâncești. Un detaliu esențial: Dumitru Vartic a fost ulterior exclus din Partidul Acțiune și Solidaritate pe fondul acuzațiilor de violență în familie.
Cazul a scos în evidență neglijențe procedurale grave. Avocata Violeta Gașițoi, după lecturarea a peste o mie de pagini din dosar, a constatat că autoritățile nici nu au examinat versiunea unui omor și că polițiștii nu au sigilat probele colectate la locul căderii, nu au efectuat măsurările necesare și au admis civili la locul incidentului.
Avocata Gabriela Kornacker a afirmat că poliția n-a oferit apărării acces la declarațiile unor martori importanți și nici la probele video, pe motiv că acestea s-ar afla în seiful unui polițist aflat în concediu.
Avocata susține că cel puțin un polițist ar trebui anchetat penal pentru că a admis fapte grave și că bănuitul ar trebui urmărit penal pentru falsificarea unei semnături.
Directorul Spitalului raional Hâncești și-a dat demisia după ce a recunoscut că nu a sesizat organele de drept în noiembrie 2025, când femeia ar fi ajuns la spital în urma unei tentative de suicid deși era obligat prin lege să o facă.
Mita de 400.000 de dolari
Pe 29 martie 2026, ofițerii CNA au reținut o primă persoană, ulterior identificată ca Daniel Plugaru, fiul unui fost procuror, pentru că ar fi pretins 400.000 de dolari pentru a influența angajați ai instituțiilor de drept. Pe 31 martie, un procuror și trei polițiști au fost reținuți, bănuiți că ar fi acționat în complicitate, urmând să adopte decizii favorabile într-un dosar de spălare de bani în schimbul acelei sume.
Procurorul Cristin Ghemu a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău în timp ce încerca să părăsească țara. Ulterior, procurorul și ofițerul INI Andrei Ciobanu au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile, în timp ce un alt polițist a fost eliberat sub control judiciar.
Reacția din sistem a fost la fel de revelatoare. Angajați ai INI au protestat la judecătorie, prezentându-se în semn de solidaritate cu colegii reținuți. Propunerea opoziției de a dezbate în Parlament atât dosarul mitei, cât și demisiile în masă a picat la vot – deputații majorității parlamentare PAS au votat împotriva audierilor.
„Peripeția” activistului Anatol Mătăsaru
Pe 5 aprilie 2026, activistul civic Anatol Mătăsaru a fost reținut în trafic, în Hâncești, după ce judecătoarea Ana Cucerescu a depus o plângere penală pe numele său, acuzându-l de urmărire și hărțuire sistematică.
Potrivit lui Mătăsaru, contextul real era cu totul altul. Activitatea viza verificarea declarației de avere a judecătoarei, casa și apartamentul de lux înregistrate pe numele mamei, automobilul pe numele tatălui. Mătăsaru și jurnalistul pensionar Ion Berlinschi au fost văzuți aproape de locuința părinților judecătoarei. Ambii au fost reținuți de poliție. Berlinschi a fost eliberat după câteva ore, iar Mătăsaru în seara zilei de luni, 6 aprilie 2026, cu interdicția de a nu părăsi țara pe 60 de zile.
Avocatul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a criticat intervenția: „Reținerea lui Anatol Mătăsaru a devenit un fel de reflex instituțional necondiționat. Este responsabilitatea poliției să demonstreze că această măsură a fost legală și proporțională.”
Judecătoarea Cucerescu face parte din completul care îl judecă pe Vladimir Plahotniuc în dosarul fraudei bancare, iar anterior a condamnat-o la șapte ani de închisoare pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Faptul că tocmai această magistrată a reușit să mobilizeze imediat poliția împotriva unui activist care îi investiga averea pune sub semnul întrebării selectivitatea cu care este aplicată legea în Republica Moldova.
Raportul GRECO: reformele există doar pe hârtie
Evaluările internaționale confirmă tabloul sistemic. Din totalul de 25 de recomandări GRECO formulate în 2023, Republica Moldova a implementat cu succes doar șapte. Șase aspecte au fost ignorate complet, iar 12 au fost parțial îndeplinite. GRECO a solicitat prezentarea de informații suplimentare până la 30 septembrie 2027.
Printre problemele semnalate se numără lipsa unor reguli clare privind verificarea integrității persoanelor numite în funcții executive, absența codurilor de conduită pentru demnitarii de rang înalt și inexistența unor mecanisme eficiente de monitorizare a restricțiilor post-angajare.
Raportul transmite un mesaj clar: fără aplicare reală, fără sancțiuni și fără responsabilitate la nivel înalt, lupta împotriva corupției riscă să rămână un exercițiu de imagine. Reformele există, dar nu funcționează. Instituțiile sunt create, dar nu produc efecte.
O presă „Independentă” cu un singur stăpân
Toate aceste cazuri ar fi trebuit să fie în centrul dezbaterii publice. Realitatea este mai complicată. O parte semnificativă a presei moldovenești, autointitulate independente, susținute prin granturi și finanțări externe, tratează cu mănuși sau ignoră sistematic eșecurile instituționale ale puterii. Când un activist care verifică averea unei judecătoare apropiate puterii este arestat, presa „independentă” reproduce comunicatele poliției.
Când o familie strigă că fiica lor a murit în circumstanțe suspecte și procuratura refuză de două ori să ancheteze, știrea dispare rapid din agenda „presei independente”.
Această captură funcționează prin dependența economică de donatori cu agende politice și prin construirea unui consens narativ în care PAS este forța luminii împotriva întunericului, o narațiune care lasă puțin spațiu pentru a fi obiectiv față de puterea de la Chișinău.
De ce este un eșec?
Reformarea justiției nu înseamnă doar adoptarea de legi și crearea de instituții noi. Înseamnă schimbarea reflexelor unui sistem care, vreme de decenii, a servit puterea în loc să o controleze.
Vettingul judecătorilor avansează lent și selectiv. Procurori și polițiști pretind mită cu sutele de mii de dolari. Familii care cer dreptate se lovesc de refuzuri repetate. Activiști care verifică declarațiile de avere ale magistraților sunt reținuți în trafic. Un funcționar PAS acuzat că și-a determinat soția la sinucidere beneficiază de o anchetă marcată de neglijențe grave. Avocate care identifică ilegalități în dosare de mare rezonanță se confruntă cu instituții refractare.
Societatea vede toate acestea. Vede că unele dosare sunt instrumentalizate politic, că altele sunt „îngropate”, că legea funcționează cu două viteze – una pentru cei cu conexiuni, alta pentru cetățeanul obișnuit. Se pare că PAS deja a ratat șansa istorică de a face din justiție o instituție în care moldovenii să se poată regăsi.
Notă editorială
Toate cazurile prezentate în acest articol sunt documentate din surse publice verificabile, consultate în perioada 6–10 aprilie 2026.
Cazul Andreei Cuciuc – sursele includ comunicatele oficiale ale Procuraturii Chișinău și Procuraturii Generale, declarațiile familiei publicate de Realitatea.md și Adevarul.ro, precum și declarațiile publice ale șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, la TVR Moldova.
Cazul Ludmilei Vartic – sursele includ comunicatele Procuraturii Generale și IGP, relatările Europa Liberă Moldova, Realitatea.md, Observatorul de Nord și TVN.md, precum și declarațiile publice ale avocatelor Violeta Gașițoi și Gabriela Kornacker.
Dosarul mitei de 400.000 de dolari – sursele includ comunicatele Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție și CNA, relatările NewsMaker, TVR Moldova, Realitatea.md și Europa Liberă Moldova, precum și agenția de stat Moldpres.
Cazul Anatol Mătăsaru – sursele includ comunicatele Inspectoratului de Poliție Hâncești și IGP, declarațiile soției activistului Julieta Savițchi, declarațiile avocatului Promo-LEX Vadim Vieru, publicate de Vocea Basarabiei, Realitatea.md și Adevarul.ro.
Raportul GRECO – sursa directă este raportul de conformitate GrecoRC5(2026)4, adoptat în martie 2026 și publicat pe 8 aprilie 2026 de Grupul de State împotriva Corupției al Consiliului Europei, preluat și analizat de TVR Moldova și Timpul.md.
Autorii nu atribuie intenții, vinovăție penală sau corupție niciunei persoane menționate fără o hotărâre judecătorească definitivă. Cazurile sunt prezentate în baza informațiilor publice existente la data publicării. Prezumția de nevinovăție se aplică tuturor persoanelor menționate în calitate de bănuiți sau inculpați.
