Federalizarea Republicii Moldova ar putea deveni una dintre condițiile discutate în cadrul negocierilor privind securitatea Europei și încheierea războiului din Ucraina. Potrivit presei independente ruse, un presupus plan ar prevedea includerea regiunii transnistrene și Găgăuziei într-o structură federală, dar și posibilitatea organizării unor referendumuri de independență în cazul aderării Moldovei la Uniunea Europeană.
Potrivit publicației Ekho, citată de Novaya Gazeta Europa, unul dintre grupurile implicate în negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina ar fi transmis partenerilor europeni o listă de posibile condiții privind reorganizarea sistemului de securitate de pe continent.
Printre acestea s-ar regăsi și transformarea Republicii Moldova într-un stat federal, în care regiunea transnistreană și Găgăuzia ar beneficia de un statut politic distinct.
Potrivit informațiilor publicate, documentul ar include și retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, în schimbul asumării de către Chișinău a unui statut de nealiniere militară.
O altă prevedere ar permite regiunii din stânga Nistrului și Găgăuziei să organizeze referendumuri privind independența în eventualitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O asemenea formulă ar putea crea riscuri pentru integritatea teritorială a țării.
Lista presupuselor concesii din partea Rusiei ar mai include retragerea armelor nucleare din Belarus și renunțarea la amplasarea rachetelor cu rază medie de acțiune pe teritoriul acestui stat.
Potrivit acelorași surse, într-un alt grup de negociatori ar fi fost discutată și o propunere a Moscovei privind crearea unui așa-numit „club” în interiorul NATO.
Acesta ar urma să reunească cinci sau șase state membre ale Alianței Nord-Atlantice, care ar putea bloca, prin drept de veto, aderarea unor noi țări.
Printre statele vizate de un asemenea mecanism s-ar număra Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia. Dacă ar fi acceptată, o astfel de formulă ar putea oferi unui grup restrâns de membri NATO posibilitatea de a împiedica extinderea Alianței.
Propunerile atribuite negocierilor ar include și restricții privind amplasarea bazelor militare în Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda, precum și modificarea statutului de securitate al Finlandei.
Ideea federalizării țării a mai fost promovată de Moscova în 2003, prin așa-numitul „Memorandum Kozak”, elaborat cu implicarea lui Dmitri Kozak, un oficial apropiat de administrația președintelui rus Vladimir Putin.
Proiectul prevedea crearea unei federații asimetrice, alcătuită din Moldova propriu-zisă, stânga Nistrului și Găgăuzia. Una dintre prevederile controversate se referea la structura viitorului Parlament, care urma să fie bicameral.
Camera superioară ar fi avut 26 de membri: 13 reprezentanți ai Moldovei, nouă ai regfiunii transnistrene și patru ai Găgăuziei. Mecanismul de vot propus ar fi oferit reprezentanților regiunii transnistrene posibilitatea de a bloca adoptarea unor legi importante la nivel federal.
Memorandumul nu a fost semnat, iar proiectul de federalizare a fost abandonat în 2003.
