În Republica Moldova, salariul mediu a crescut cu 9,2% în trimestrul al doilea al acestui an. După ce scădem efectul inflației din acea perioadă, rămâne o creștere reală de 2,3%. Între timp, prețurile și-au văzut de drum. În octombrie, gazele naturale s-au scumpit cu 28,8%, iar încălzirea centralizată cu 61,2% față de septembrie. Salariile au fost calculate pentru primăvară și începutul verii. Facturile vin, însă, cum e și firesc la tarifele de acum.
Datele publicate pe 10 noiembrie de Biroul Național de Statistică arată că prețurile au crescut în octombrie cu 2,7% într-o singură lună. Inflația anuală a ajuns la 10,8%.
Sunt cifre mari, chiar și pentru o țară în care oamenii s-au obișnuit să audă periodic despre scumpiri. Dar de această dată merită să privim mai atent structura lor. Aproape jumătate din inflația lunară a fost determinată de majorarea tarifelor la gazele naturale și încălzirea centralizată. Contribuția celor două servicii a fost de aproximativ 1,3 puncte procentuale.
Sezonul rece abia a început. Cât va costa încălzirea unei locuințe în decembrie sau ianuarie depinde de consum, de tarife și de eventualele compensații. Cert este că majorările din octombrie vor apărea în calculele gospodăriilor care folosesc aceste servicii.
Iar veniturile nu se ajustează automat atunci când cresc tarifele.
Aproape 17.000 de lei. Pentru cine?
În trimestrul al doilea, salariul mediu brut a fost de 16.895,7 lei. Cu 9,2% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.
Cifra arată bine. Mai ales dacă o comparăm cu salariile de acum câțiva ani. Dar media națională are particularitățile ei.
În sectorul informațiilor și comunicațiilor, salariul mediu brut depășea 41.000 de lei. În agricultură era de 10.830 de lei. În sectorul bugetar, de 13.827 de lei.
Un angajat din IT câștigă, în medie, aproape de patru ori mai mult decât unul din agricultură. Diferența este firească până la un punct: domeniile au productivități, calificări și piețe ale muncii diferite. Dar pentru o analiză a nivelului de trai, media națională poate fi înșelătoare.
Ea nu arată câți oameni câștigă efectiv 17.000 de lei și nici câți se află mult sub acest nivel.
În plus, vorbim despre salariul brut. Din el se rețin impozitele și contribuțiile obligatorii. Banii primiți efectiv de angajat sunt mai puțini.
Pentru o imagine mai apropiată de realitate ar fi util să examinăm și salariul median, adică valoarea care împarte angajații în două grupuri egale: jumătate câștigă mai puțin, jumătate mai mult. Acest indicator, acolo unde există date comparabile, ne-ar spune mai multe despre distribuția salariilor decât media singură.
Deocamdată, cifrele din trimestrul al doilea arată o creștere reală de 2,3%. Așadar, salariul mediu a câștigat putere de cumpărare. Nu foarte mult, dar a câștigat.
Numai că acest rezultat nu este valabil pentru toate sectoarele.
La stat, salariile au crescut mai încet decât prețurile
Angajații din sectorul bugetar au avut în trimestrul al doilea o majorare nominală medie de 5,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Prețurile, în schimb, au crescut cu aproximativ 6,7%.
Din aceste două cifre rezultă o scădere a salariului real mediu din sectorul bugetar de aproximativ 1,5%. Calculul este făcut pe baza datelor BNS.
Altfel spus, un angajat bugetar cu salariul egal cu media sectorului avea mai mulți lei decât cu un an înainte, dar putea cumpăra mai … puțin.
Nu fiecare profesor, medic sau funcționar se află în această situație. Salariile diferă, majorările au fost diferite, iar cheltuielile fiecăruia sunt, la fel, diferite. Dar evoluția medie a sectorului este clară.
În sectorul real al economiei, salariile au crescut nominal cu 10,2%. Acolo, majorarea a depășit inflația din perioada analizată.
Diferența merită examinată în contextul pregătirii bugetului pentru 2027. Dacă salariile din sectorul bugetar cresc mai lent decât prețurile, angajații pierd treptat din puterea de cumpărare, chiar dacă pe fluturașul de salariu apare o sumă mai mare.
Pentru cine câștigă 8.000 de lei, o creștere a cheltuielilor cu 1.000 de lei înseamnă 12,5% din venit. Pentru cine câștigă 40.000 de lei, aceeași sumă reprezintă doar 2,5%.
Diferența se vede în ceea ce rămâne după plata cheltuielilor obligatorii. Primul poate fi nevoit să renunțe la anumite cumpărături. Al doilea are, de regulă, mai mult spațiu de manevră.
De aceea, atunci când discutăm despre salarii și inflație, contează și nivelul veniturilor, nu numai procentele cu care acestea se modifică.
Cât costă să cumperi aceleași lucruri?
Să presupunem că o familie cheltuia în octombrie anul trecut 12.000 de lei lunar pentru alimente, servicii comunale, transport, îmbrăcăminte și alte necesități.
Dacă prețurile produselor și serviciilor cumpărate de această familie ar fi crescut exact cu rata generală a inflației, de 10,8%, aceeași listă ar costa acum 13.296 de lei. Cu 1.296 de lei mai mult.
Familia nu a adăugat nimic în coș. Nici produse mai scumpe, nici servicii suplimentare. Este pur și simplu costul ipotetic al păstrării aceluiași consum. Exemplul nu descrie bugetul unei familii concrete. În realitate, cheltuielile diferă mult, iar prețurile nu cresc uniform.
În ultimele 12 luni, serviciile s-au scumpit în medie cu 18,1%, bunurile nealimentare cu 9,5%, iar produsele alimentare cu 6,4%.
La alimente, legumele sunt cu 15,8% mai scumpe decât în octombrie 2025, fructele cu 9,2%, iar pâinea din făină de grâu cu 6,1%.
În cazul carburanților, creșterile anuale raportate sunt mult mai mari: 82% pentru motorină și 46,8% pentru benzină.
Aceste cifre au efecte diferite asupra gospodăriilor. O familie care folosește zilnic automobilul suportă alte costuri decât una care circulă cu transportul public. O persoană în vârstă poate cheltui mai mult pentru medicamente, în timp ce o familie cu copii are cheltuieli suplimentare pentru școală, îmbrăcăminte și alimentație.
Mai contează și locuința. Într-un apartament conectat la sistemul centralizat, majorarea tarifului la încălzire se va reflecta în factura pentru consumul efectiv. Într-o casă încălzită cu lemne, cheltuielile urmează altă evoluție.
Când BNS anunță o inflație anuală de 10,8%, aceasta este variația unui coș reprezentativ de bunuri și servicii. Pentru fiecare gospodărie, scumpirea propriului coș poate fi diferită.
Tocmai de aceea, un procent mediu nu este suficient pentru a descrie nivelul de trai.
Moldovenii prinși între salariile din vară și prețurile din toamnă
Există o dificultate atunci când încercăm să evaluăm situația actuală a salariaților.
Ultimele date salariale analizate se referă la trimestrul al doilea. Inflația de 10,8% este cea din octombrie 2026, calculată față de octombrie 2025.
Nu putem compara direct creșterea salarială de 9,2% cu inflația anuală din octombrie și să afirmăm că salariile reale au scăzut. Perioadele sunt diferite.
Pentru trimestrul al doilea știm că salariul mediu real a crescut cu 2,3%. Pentru lunile următoare trebuie să așteptăm date salariale comparabile.
Dar între timp prețurile s-au modificat, iar oamenii își achită cheltuielile din veniturile curente.
Un angajat al cărui salariu a rămas neschimbat din vară resimte scumpirile recente prin reducerea cantității de bunuri și servicii pe care le poate cumpăra. Altul, care a primit o majorare suficientă, poate avea o situație mai bună.
Aici ar fi utilă o analiză mai detaliată a veniturilor, pe categorii de angajați și niveluri salariale.
Mai ales că scumpirile din octombrie au o particularitate. Prețurile produselor și serviciilor reglementate au crescut cu 9,6% față de septembrie. Dacă le excludem din calcul, inflația lunară a fost de 1,38%.
Prin urmare, o parte importantă a inflației din octombrie a venit din domenii în care tarifele sunt stabilite sau aprobate prin mecanisme de reglementare.
Acest lucru nu înseamnă că majorările puteau fi evitate printr-o simplă decizie administrativă. Prețurile energiei, costurile de producție și obligațiile furnizorilor trebuie luate în calcul. Dar dimensiunea scumpirilor justifică explicații detaliate despre modul în care au fost calculate tarifele și despre măsurile destinate consumatorilor vulnerabili.
Compensațiile și factura finală
În fiecare sezon rece, compensațiile energetice devin un subiect important pentru sute de mii de gospodării. Ele pot reduce costurile suportate de consumatori, dar efectul depinde de veniturile familiei, de tipul încălzirii și de valoarea ajutorului acordat.
Pentru a înțelege cât de eficient funcționează sistemul, avem nevoie de date despre sumele primite efectiv de gospodării și despre partea din factură care rămâne în sarcina lor.
Un program poate avea un buget mare, dar asta nu ne spune automat dacă sprijinul este suficient pentru o familie cu venituri mici.
Să presupunem că factura unei gospodării crește cu 600 de lei, iar compensația acoperă 400 de lei. Cheltuiala suplimentară rămâne de 200 de lei. Pentru o altă familie, cu alt consum și alt nivel al compensației, diferența poate fi considerabil mai mare.
Sunt exemple ipotetice, dar arată de ce evaluarea sprijinului social trebuie făcută la nivelul cheltuielilor efective, nu numai al sumelor alocate de stat.
În plus, compensațiile nu acoperă toate scumpirile. Alimentele, transportul, îmbrăcămintea și numeroase alte cheltuieli rămân în bugetul familiei.
Iar când aceste costuri cresc simultan, o majorare salarială modestă poate fi consumată fără ca nivelul de trai să se îmbunătățească.
Ce ar merita calculat înainte de bugetul pentru 2027
Guvernul pregătește proiectul bugetului pentru anul viitor într-un moment în care salariile, prețurile și cheltuielile gospodăriilor au evoluții diferite.
Creșterea salariului mediu este un indicator important. Dar pentru a evalua nivelul de trai ar trebui să avem în față și distribuția salariilor, evoluția veniturilor reale pe sectoare, cheltuielile gospodăriilor și efectul compensațiilor sociale.
Salariul median, acolo unde există date comparabile, ar permite o imagine mai clară asupra veniturilor angajaților. Datele privind cheltuielile de consum ar arăta cât din venitul unei familii este absorbit de alimente, locuință, transport și alte necesități.
Ar trebui examinată separat și situația pensionarilor. Pensiile nu se modifică după același calendar ca salariile, iar pentru persoanele cu venituri mici, scumpirea serviciilor esențiale poate avea un efect mai puternic.
Există suficiente date statistice pentru a începe o asemenea analiză. Important este ca ele să fie puse în legătură unele cu altele, fără comparații între perioade incompatibile și fără concluzii care depășesc ceea ce arată cifrele.
Deocamdată, situația este următoarea: în trimestrul al doilea, salariul mediu real din Republica Moldova a crescut cu 2,3%. În sectorul bugetar, calculul pe baza datelor BNS indică o scădere reală de aproximativ 1,5%. În octombrie, inflația anuală a ajuns la 10,8%, iar tarifele energetice au înregistrat majorări considerabile față de septembrie.
Următoarele statistici salariale vor arăta dacă veniturile au reușit să țină pasul cu scumpirile din ultimele luni.
Până atunci, oamenii își fac propriile calcule. La începutul lunii au un salariu sau o pensie. Din acești bani achită locuința, încălzirea, transportul, alimentele și celelalte cheltuieli.
Iar ceea ce rămâne, dacă rămâne, spune despre nivelul lor de trai mult mai mult și mai exact decât salariul mediu național.
