Războiul hibrid ar putea deveni motiv pentru instituirea stării de asediu în Republica Moldova, chiar și în lipsa unui atac armat direct. Un proiect elaborat de Ministerul Apărării prevede restricții de circulație, suspendarea alegerilor, rechiziționarea bunurilor private și obligația anumitor cetățeni aflați peste hotare de a reveni în țară în caz de mobilizare.
Inițiativa legislativă urmărește înlocuirea reglementărilor din 2004 și adaptarea acestora la noile amenințări de securitate. Documentul stabilește condițiile în care pot fi declarate starea de asediu și starea de război, cine poate lua aceste decizii și ce obligații ar avea populația.
Una dintre principalele schimbări vizează extinderea situațiilor în care poate fi instituită starea de asediu. Pe lângă riscul iminent al unei agresiuni armate, autoritățile ar putea invoca și acțiuni hibride sau subversive cu o componentă militară identificabilă, dacă acestea pun în pericol grav suveranitatea, integritatea teritorială ori ordinea constituțională.
În schimb, declararea stării de război ar urma să fie posibilă în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova sau al unei declarații ori notificări de război din partea altui stat.
Restricții de circulație și reguli speciale la frontieră
În cazul instituirii unui asemenea regim, autoritățile ar putea limita temporar deplasarea persoanelor și a vehiculelor, introduce condiții speciale pentru traversarea frontierei sau dispune evacuarea unor localități aflate în pericol.
Totodată, ar putea fi stabilite restricții privind consumul anumitor resurse, inclusiv energie, pentru a asigura aprovizionarea populației și funcționarea serviciilor esențiale.
Măsurile nu ar intra automat în vigoare. Acestea ar trebui aprobate separat, cu precizarea duratei, teritoriului vizat și autorităților responsabile.
Moldovenii din străinătate ar putea fi obligați să revină în țară
Proiectul conține prevederi și pentru cetățenii supuși obligațiilor de mobilizare. Cei aflați peste hotare, care primesc un ordin de chemare sau o notificare oficială, ar trebui să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în Republica Moldova și prezentarea la autoritățile competente.
Obligația nu ar viza automat toți moldovenii din diaspora, ci doar persoanele care pot fi mobilizate potrivit legii.
În același timp, rezerviștii ar putea părăsi localitatea de domiciliu pentru mai mult de 12 ore numai cu aprobarea scrisă a comandantului organului administrativ-militar teritorial, după declararea mobilizării.
Alegerile și referendumurile ar putea fi suspendate
O altă prevedere importantă se referă la organizarea scrutinelor. Pe durata stării de asediu sau de război, alegerile și referendumurile ar urma să fie interzise, cu excepțiile permise expres de Constituție sau de legea organică.
Dacă pregătirile pentru un scrutin ar fi deja începute, procedurile electorale ar urma să fie suspendate și reluate după încetarea regimului excepțional.
Parlamentul nu ar putea fi dizolvat în această perioadă, iar mandatele autorităților ar putea fi prelungite numai în condițiile prevăzute de Constituție.
Bunurile private ar putea fi rechiziționate
În situații excepționale, statul ar putea solicita predarea temporară a unor bunuri necesare pentru apărare. Companiile ar putea fi obligate să execute cu prioritate comenzi pentru fabricarea, repararea sau livrarea echipamentelor destinate armatei.
Proiectul prevede însă că proprietarii trebuie să beneficieze de despăgubiri, iar bunurile să fie restituite în condițiile legii. Persoanele afectate de măsuri ilegale sau disproporționate ar putea solicita repararea prejudiciilor.
Reguli speciale și pentru mass-media
Activitatea jurnaliștilor ar putea fi supusă unor condiții suplimentare, în special în zonele unde se desfășoară operațiuni militare. Autoritățile ar putea limita accesul la anumite informații dacă publicarea lor ar pune în pericol securitatea operațiunilor sau a persoanelor implicate.
Totuși, proiectul stabilește că restricțiile trebuie să fie justificate și proporționale, iar clasificarea informațiilor nu poate fi folosită pentru blocarea nejustificată a accesului publicului la date de interes general.
Cine ar putea declara starea de asediu sau de război
Decizia ar reveni, de regulă, Parlamentului, la propunerea președintelui Republicii Moldova, după consultarea Consiliului Național de Securitate. Deputații ar avea la dispoziție cel mult 24 de ore pentru examinarea propunerii.
În cazul unui atac armat efectiv, șeful statului ar putea declara starea de război prin decret contrasemnat de prim-ministru, urmând ca Parlamentul să decidă asupra menținerii sau încetării acesteia.
Starea de asediu ar putea fi instituită pentru maximum 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii. Starea de război nu ar avea un termen prestabilit și ar putea fi menținută atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat-o.
Guvernul ar trebui să prezinte Parlamentului rapoarte periodice privind măsurile aplicate și efectele acestora asupra drepturilor cetățenilor.
Ministerul Apărării argumentează necesitatea noii legi prin schimbarea riscurilor de securitate din regiune și nevoia de a delimita mai clar situațiile de criză obișnuite de cele care impun măsuri excepționale.
Documentul se află, deocamdată, în etapa de examinare.
