Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru restricțiile impuse manifestațiilor comunității LGBT+ din Chișinău. Judecătorii au stabilit că autoritățile au acționat discriminatoriu atunci când au mutat marșurile din centrul capitalei, invocând amenințările unor grupuri ostile. Hotărârea vizează inclusiv deciziile luate în 2013, pe vremea când Primăria era condusă de Dorin Chirtoacă.
Potrivit unui comunicat al Centrului GENDERDOC-M, hotărârea a fost pronunțată pe 15 octombrie 2026, la mai bine de 13 ani de la evenimentele care au stat la baza dosarului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în unanimitate, încălcarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, în legătură cu articolul 11, privind libertatea de întrunire.
Republica Moldova urmează să achite organizației GENDERDOC-M despăgubiri morale în valoare de 4.500 de euro. Potrivit comunicatului, hotărârea este definitivă.
Cazul își are originea în primăvara anului 2013, când organizația a anunțat intenția de a desfășura, pe 19 mai, un marș pașnic în centrul Chișinăului, pentru susținerea drepturilor persoanelor LGBT+.
Cu doar câteva zile înaintea evenimentului, două organizații au anunțat contramanifestații. Primăria Chișinău, condusă atunci de Dorin Chirtoacă, a solicitat instanței modificarea traseului, invocând riscul unor confruntări violente.
Pe 18 mai, cu o zi înaintea marșului, instanța a admis cererea, iar manifestația a fost mutată la Teatrul Verde.
Potrivit GENDERDOC-M, inclusiv reprezentanții Poliției au avertizat că noua locație ar fi putut crea dificultăți în evacuarea participanților în cazul unui atac.
Organizația a decis totuși să organizeze manifestația, care a pornit din fața Ambasadei Statelor Unite și s-a desfășurat sub protecția Poliției.
Un element important al dosarului l-a reprezentat diferența de tratament aplicată de autorități manifestațiilor publice.
CEDO a observat că, în cazul evenimentelor controversate organizate de 9 mai, autoritățile au permis desfășurarea întrunirilor, în timp ce manifestațiile GENDERDOC-M au fost îndepărtate din centrul orașului din cauza amenințărilor venite din partea opozanților.
Judecătorii au luat în considerare și o declarație publică făcută în 2013 de Dorin Chirtoacă, potrivit căreia persoanele homosexuale ar trebui „să stea acasă”.
Curtea a subliniat că nu exista dovada că participanții la marș ar fi avut intenții violente sau ar fi încălcat legea. Amenințările proveneau de la alte grupuri, iar autoritățile aveau obligația să protejeze dreptul la întrunire, nu să restrângă manifestația celor amenințați.
GENDERDOC-M a inițiat procedurile judiciare în Republica Moldova în iulie 2013. După respingerea acțiunii în instanțele naționale, organizația s-a adresat CEDO în august 2015, fiind reprezentată de avocata Doina Străisteanu.
