Comisia de la Veneția critică mai multe prevederi ale noului Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului Republicii Moldova. Experții europeni avertizează că documentul ar putea concentra puterea în mâinile majorității parlamentare și limita drepturile opoziției.
În opinia adoptată în perioada 9–10 octombrie și publicată pe 13 octombrie, Comisia recomandă autorităților de la Chișinău să reconsidere adoptarea Codului și să reglementeze activitatea Legislativului printr-un regulament intern.
Documentul de 49 de pagini identifică o serie de probleme legate de adoptarea legilor, atribuțiile conducerii Parlamentului, controlul asupra Guvernului și numirea conducătorilor instituțiilor independente.
Una dintre principalele îngrijorări vizează posibilitatea ca majoritatea parlamentară să controleze aproape integral procesul decizional, în timp ce opoziția să fie dezavantajată sau chiar exclusă sistematic de la luarea unor decizii importante.
Pentru a preveni asemenea situații, experții recomandă garantarea unei reprezentări proporționale și efective a opoziției în structurile de conducere ale Parlamentului. De asemenea, fracțiunile ar trebui să-și păstreze dreptul de a desemna înlocuitori atunci când reprezentanții lor sunt revocați din funcții.
Comisia atrage atenția și asupra modului în care sunt adoptate legile. Potrivit recomandărilor, proiectele care afectează drepturile fundamentale nu ar trebui să poată fi votate într-o singură lectură, iar procedurile accelerate trebuie rezervate exclusiv situațiilor excepționale, justificate în mod clar.
Totodată, fiecare fracțiune parlamentară ar trebui să beneficieze de un timp minim garantat pentru intervenții, care să nu poată fi redus prin votul majorității. Dezbaterile nu ar trebui încheiate înainte ca toate fracțiunile care solicită cuvântul să aibă posibilitatea să se exprime.
O altă recomandare importantă se referă la controlul parlamentar. Experții propun ca opoziția să poată introduce anumite subiecte pe ordinea de zi, să inițieze dezbateri și să solicite constituirea unor comisii de anchetă, fără să depindă în totalitate de acordul majorității.
Comisia sugerează inclusiv organizarea unor zile dedicate opoziției și a unor audieri mai frecvente ale reprezentanților Guvernului, cu posibilitatea ca fracțiunile minoritare să stabilească agenda.
În relația dintre Parlament și Executiv, experții avertizează că Guvernul nu trebuie să dobândească un drept absolut de veto asupra inițiativelor legislative cu impact bugetar. Legislativul trebuie să-și păstreze dreptul de a examina și dezbate asemenea propuneri.
Recomandări sunt formulate și în privința instituțiilor independente, inclusiv a Curții Constituționale. Comisia pledează pentru proceduri transparente de numire, bazate pe merit, și pentru utilizarea majorităților calificate, astfel încât deciziile să nu depindă exclusiv de partidul sau coaliția aflată la putere.
În același timp, revocarea conducătorilor unor instituții trebuie să fie posibilă doar în baza unor motive clare, prevăzute de lege, fără afectarea independenței justiției.
Experții recomandă și protejarea drepturilor deputaților independenți și neafiliați, precum și stabilirea unor reguli mai clare privind componența Biroului permanent, numărul vicepreședinților Parlamentului și organizarea comisiilor permanente.
Un aspect criticat în mod expres este graba cu care a fost promovat proiectul. Comisia de la Veneția și-a exprimat regretul că Parlamentul a adoptat Codul în a doua lectură pe 24 august 2026, fără să aștepte opinia experților europeni, deși aceasta fusese solicitată oficial încă din luna mai.
Autoritățile moldovenești au comunicat că recomandările ar putea fi luate în considerare înainte de adoptarea definitivă a documentului.
Ppinia Comisiei de la Veneția are caracter consultativ. Aceasta nu anulează Codul, dar solicită revizuirea unor prevederi pentru a proteja pluralismul politic, drepturile opoziției și echilibrul puterilor în stat.
