Coincidența de moment este greu de ignorat. Scumpirile se apropie, opoziția anunță proteste, iar în spațiul public apare, cu o intensitate tot mai mare, tema debitului din râul Nistru și a riscului unei crize a apei potabile.
În comunicarea politică, acest procedeu se numește mutarea agendei sau reîncadrare discursivă. Mecanismul funcționează pe o ierarhie simplă a fricilor. Dacă această temă a fost împinsă deliberat în față de guvernare, calculul politic este simplu. Scumpirile pun guvernarea în defensivă și oferă opoziției o temă clară de protest. O posibilă criză a apei mută discuția în altă parte: de la facturi și nivelul de trai la riscul ca apa să nu mai ajungă în case.
Situația de pe Nistru trebuie lămurită. Dar una este scăderea debitului și alta este felul în care această scădere este transformată într-o temă națională, exact înaintea unui val de scumpiri și a protestelor anunțate.
Protestele anunțate de opoziție împotriva scumpirilor riscă să-și piardă din forță dacă spațiul public este ocupat de avertismente despre debitul râului Nistru, rezerve de apă și eventuale probleme de alimentare a orașelor.
Schimbul de replici din ultimele zile dintre administrația Chișinăului și guvernarea PAS ne vorbește exact despre această „bătălie” pentru atenția publică. Administrația Capitalei, prin primarul general Ion Ceban și viceprimarul Victor Pruteanu, acuză direct puterea că livrează panică și folosește criză apei drept perdea de fum pentru a acoperi tarifele majorate și protestele anunțate. Ei arată că debitul Nistrului la Naslavcea s-a prăbușit de la 60 la sub 20 de tone pe secundă și susțin că toate soluțiile tehnice locale, de la pompe de adâncime și baraje până la stații plutitoare, devin inutile dacă albia rămâne goală din cauza lipsei de negocieri cu partea ucraineană.
De cealaltă parte, Ministerul Mediului încearcă să mențină o linie de calm tehnic. Aflat duminică la stația de captare de la Cosăuți, ministrul Gheorghe Hajder a admis o scădere de 10–15 centimetri a nivelului apei și retragerea râului spre canalul navigabil, dar a dat asigurări că la nord pompele sunt amplasate la adâncime sigură, iar alimentarea cu apă potabilă a populației din Bălți nu este în pericol.
În acest moment, două lucruri se întâmplă în paralel. Nistrul scade, iar autoritățile oferă explicații diferite despre gravitatea situației și despre riscurile pentru alimentarea cu apă. Administrația Chișinăului cere, în plus, informații despre discuțiile purtate cu partea ucraineană și despre cauzele scăderii debitului.
Până când aceste informații nu vor fi făcute publice, spațiul informațional va rămâne deschis pentru interpretări.
Pentru guvernare, Nistrul poate deveni o temă care mută atenția de la scumpiri și de la protestele anunțate. Pentru opoziție și administrația Chișinăului, tocmai modul în care autoritățile centrale prezintă această situație devine acum o nouă temă de atac.
Rămâne, în cele din urmă, de aflat exact cât de gravă este situația de pe Nistru și ce se întâmplă, concret, în discuțiile dintre Chișinău și Kiev. Până la un răspuns clar, fiecare parte își va folosi propria versiune a crizei.
