Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul cu Iranul. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, le cere statelor membre să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate.
Europa rămâne puternic dependentă de importurile de petrol și gaze. Furnizorii externi asigură aproximativ 80% din necesarul de gaze al blocului comunitar, ceea ce îl expune fluctuațiilor puternice de pe piețele internaționale. Situația s-a agravat odată cu perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care, în condiții normale, tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial.
„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, le-a transmis Jørgensen miniștrilor Energiei din statele membre, într-o scrisoare consultată de Reuters.
Deocamdată, Europa nu se confruntă cu penurii de aprovizionare, însă prețurile ridicate pun presiune asupra statelor care încearcă să-și umple depozitele înainte de sezonul rece.
Depozitele de gaze ale UE sunt pline în proporție de aproximativ 70%, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Jørgensen susține că blocul comunitar este mai bine pregătit decât în timpul crizei energetice din 2021–2022, datorită capacității mai mari de import al gazelor naturale lichefiate, dezvoltării energiei regenerabile și reducerii consumului de gaze.
Comisarul european le-a cerut însă guvernelor să intensifice pregătirile pentru iarnă și să analizeze măsuri care ar permite atât menținerea ritmului de umplere a depozitelor, cât și reducerea consumului de gaze și electricitate.
Printre soluțiile indicate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și stingerea pe timpul nopții a iluminatului public care nu este necesar.
