Astăzi, creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și drept Ziua Crucii. Este una dintre marile sărbători creștine, marcată prin post și rugăciune, dar și printr-o serie de tradiții păstrate de-a lungul generațiilor.
Sărbătoarea amintește de descoperirea, potrivit tradiției creștine, a Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Tradiția bisericească relatează că, înaintea luptei cu Maxențiu, împăratul Constantin cel Mare a văzut pe cer semnul Crucii și mesajul „Cu acest semn vei birui”. După victoria din anul 312, mama sa, împărăteasa Elena, a pornit spre Ierusalim pentru a căuta Crucea Mântuitorului.
Potrivit tradiției, în apropierea Golgotei au fost descoperite trei cruci. Crucea lui Hristos ar fi fost identificată după ce o femeie bolnavă s-a vindecat în momentul în care a fost apropiată de aceasta.
Patriarhul Macarie al Ierusalimului a ridicat apoi Crucea pentru a putea fi văzută de credincioși, moment de la care provine denumirea sărbătorii, Înălțarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea amintește și de readucerea Crucii la Ierusalim, în secolul al VII-lea, după ce fusese luată de perși.
Înălțarea Sfintei Cruci este marcată prin post. În tradiția populară, credincioșii țin această zi pentru sănătatea familiei, spor și bunăstarea gospodăriei.
În unele comunități se păstrează obiceiul de a duce la biserică diferite daruri, care ulterior sunt oferite de pomană în memoria celor decedați.
Ziua Crucii este asociată în tradiția populară și cu schimbarea anotimpurilor. În zonele viticole, perioada coincide cu începutul culesului viilor, iar în unele localități se păstrează obiceiul sfințirii viilor pentru o recoltă bogată în anul următor.
Tot în această perioadă se culeg nucile, iar în trecut erau adunate ramuri de alun despre care se credea că ar avea puteri speciale și că i-ar putea ajuta pe fântânari să găsească izvoare subterane.
Numeroase credințe populare sunt legate și de vreme. Plecarea cocorilor spre țările calde era considerată un semn al apropierii frigului, tunetele ar fi vestit o toamnă lungă, iar cârdurile gălăgioase de ciori apropierea brumei.
În tradiția populară, Ziua Crucii marchează simbolic sfârșitul verii și instalarea deplină a toamnei.
