Veaceslav Platon pune sub semnul întrebării decizia Uniunii Europene de a nu mai prelungi sancțiunile împotriva miliardarilor ruși Alișer Usmanov și Mihail Fridman. Într-o declarație publicată pe Telegram, acesta susține că ridicarea sancțiunilor ar putea avea legătură cu interese financiare și vorbește despre sume de sute de milioane sau chiar miliarde de dolari care, în opinia sa, ar fi putut fi puse în joc în timpul negocierilor dintre statele membre.
Platon susține că decizia este cu atât mai controversată cu cât, dintre cele peste 3.000 de persoane și entități aflate sub sancțiunile UE, au fost vizați pentru eliminarea de pe listă doi oameni de afaceri ruși. El afirmă că „acest lucru nu s-a întâmplat pur și simplu”, sugerând că în spatele deciziei ar exista interese financiare.
Inițiatorul Platformei civice „Bună ziua!” face referire la Mihail Fridman și amintește că acesta ar fi propus, în urmă cu câțiva ani, să ofere un miliard de dolari unui fond de ajutor pentru Ucraina în schimbul ridicării sancțiunilor împotriva sa.
„Mihail Maratovici era gata să ofere 1 miliard de dolari pentru ridicarea sancțiunilor”, susține Platon, sugerând că și în cazul lui Usmanov ar fi putut fi avută în vedere o sumă similară.
Platon afirmă că lobbyiștii ar fi lucrat cu guvernele statelor membre ale UE și susține că Franța și Slovacia s-ar fi opus menținerii sancțiunilor împotriva celor doi miliardari. Pornind de la aceste poziții, el sugerează că unele state ar fi putut primi propuneri financiare, însă nu prezintă dovezi privind existența unor plăți sau înțelegeri de acest fel.
„Este foarte posibil ca și ei să fi primit asemenea propuneri, dar să le fi refuzat”, a declarat Platon.
Acesta susține că negocierile privind sancțiunile s-ar fi prelungit timp de aproximativ două săptămâni și afirmă că, pentru justificarea deciziei, ar fi fost construite „povești plauzibile”.
În același context, Platon îl menționează pe președintele Franței, Emmanuel Macron, și face referire la situația acestuia după încheierea mandatului, sugerând că acesta nu ar trebui să ajungă în situația de a-și căuta mijloace de existență după plecarea din funcție.
Platon critică și decizia de a prelungi pentru trei ani sancțiunile aplicate celorlalte persoane și entități, în locul perioadei de șase luni despre care afirmă că era utilizată anterior. El interpretează această schimbare drept o modalitate de a limita presiunile pentru eliminarea altor persoane de pe lista sancțiunilor.
Potrivit lui Platon, eventualele interese financiare ar putea afecta și unitatea statelor europene.
„Unitatea europeană va fi măcinată de lăcomie și interes personal, de sume uriașe de bani ușori și invizibili”, afirmă acesta.
În încheiere, Veaceslav Platon susține că societățile europene nu sunt lipsite de interese și probleme similare celor existente în alte părți ale lumii și îi îndeamnă pe cetățeni să privească cu pragmatism mesajele politicienilor, în special în perioadele electorale.
Uniunea Europeană a decis să nu mai prelungească sancțiunile împotriva miliardarilor ruși Alișer Usmanov și Mihail Fridman, în timp ce măsurile restrictive aplicate celorlalte peste 3.000 de persoane și entități au fost prelungite cu trei ani, până la 22 septembrie 2029.
Fridman, cofondator al Alfa Group, ar fi propus în 2022 transferarea unui miliard de dolari către Alfa-Bank Ucraina, în contextul eforturilor sale pentru ridicarea sancțiunilor. Usmanov, om de afaceri cu interese în minerit, metalurgie și telecomunicații, se afla sub sancțiunile UE din 2022.
