Europa trebuie să răspundă presiunilor și acțiunilor Rusiei prin măsuri mai dure, susține șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Oficialul european spune că Moscova încearcă să determine statele europene să-și reducă sprijinul pentru Ucraina și pledează pentru intensificarea sancțiunilor, inclusiv împotriva „flotei fantomă” și a complexului militar-industrial rus.
Declarația a fost făcută luni, la New York, după reuniunea miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene, desfășurată în marja Adunării Generale a ONU. Kallas a afirmat că Europa se confruntă cu o creștere a atacurilor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian și că, în acest context, Rusia își asumă riscuri tot mai mari.
„Pe măsură ce Rusia este dispusă să își asume riscuri mai mari, trebuie să impunem și costuri mai mari”, a declarat Kallas, citată de Mediafax.
Printre măsurile pe care le-a indicat se numără acțiuni mai ferme împotriva navelor asociate „flotei fantomă” rusești și noi măsuri care să vizeze industria militară a Rusiei. Kallas a descris economia rusă drept una dintre vulnerabilitățile Moscovei și a susținut că presiunea economică trebuie menținută pentru a contribui la oprirea războiului din Ucraina.
La reuniunea de la New York, miniștrii europeni au discutat și despre prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Kallas a spus că acestea reprezintă un element central al răspunsului UE și că discuțiile pentru prelungirea lor continuă. Totodată, ea a reafirmat că Uniunea lucrează și la un nou pachet de sancțiuni.
Un alt punct important al discuțiilor a fost securitatea maritimă. Kallas a avertizat că deteriorarea situației din Marea Roșie afectează deja interesele europene și comerțul internațional.
Șefa diplomației europene a cerut suplimentarea resurselor pentru operațiunea ASPIDES, misiunea navală a UE care protejează navele comerciale în regiune. Potrivit lui Kallas, operațiunea are nevoie de mai multe nave și mijloace aeriene pentru a face față nivelului crescut al amenințărilor
Kallas a indicat Marea Neagră, Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb drept puncte maritime strategice, a căror perturbare poate avea efecte dincolo de regiunile în care se află.
La reuniunile de la New York au participat și reprezentanți ai Australiei, Indiei, Japoniei și Coreei de Sud. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea în domeniul securității și reducerea dependențelor economice.
Kallas a susținut că securitatea Europei este tot mai strâns legată de cea din regiunea Indo-Pacific și a dat drept exemplu cooperarea dintre Rusia și Coreea de Nord în contextul războiului din Ucraina.
În ceea ce privește Organizația Națiunilor Unite, oficialul european a pledat pentru un sistem multilateral mai eficient și pentru reformarea instituției, astfel încât aceasta să poată reacționa mai eficient la conflicte și crize internaționale.
