Dronele rusești apar tot mai des în spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele ajung să se prăbușească pe teritoriul țării. Pentru autoritățile de la Chișinău, aceste incidente nu mai pot fi privite ca simple efecte colaterale ale războiului din Ucraina. Avertismentul lansat la Kiev de fostul director al CIA, David Petraeus, se înscrie într-un șir tot mai lung de evaluări privind posibilitatea extinderii conflictului spre Republica Moldova. În opinia sa, următoarea țintă a Moscovei ar putea fi Republica Moldova, care nu beneficiază ca, de exemplu, Țările Baltice de garanțiile de securitate ale NATO și dispune de capacități militare limitate pentru a face față unui atac de amploare.
Sintetizând dezbaterile publice și evaluările prezentate de experți militari și analiști de politică externă, pot fi conturate trei scenarii principale privind modul în care o escaladare rusă cu drone ar putea afecta Republica Moldova.
Primul scenariu presupune o intensificare a războiului hibrid prin atacuri mascate asupra infrastructurii critice. Sub pretextul unor erori tehnice de navigație sau al unor devieri accidentale de la traseul din Ucraina, dronele rusești ar putea lovi noduri energetice sau depozite de combustibil din apropierea graniței cu Ucraina. Un astfel de atac ar provoca pene masive de curent, ar bloca rețelele de distribuție și ar genera o stare de panică generalizată în rândul populației. Prin această tactică, Moscova ar testa limitele de reacție ale Chișinăului și ale partenerilor occidentali fără a-și asuma oficial un atac direct.
Al doilea scenariu vizează regiunea separatistă transnistreană prin operațiuni sub steag fals. În această ipoteză, drone „neidentificate” ar putea ataca depozitul de muniții de la Cobasna sau alte facilități militare locale, iar propaganda rusească ar atribui imediat vina Ucrainei sau Chișinăului. O astfel de provocare ar oferi Kremlinului pretextul necesar pentru a declanșa acțiuni de „protejare a cetățenilor ruși” din regiune. Rezultatul ar fi crearea unui nou focar de conflict activ la granița de est, blocând capacitatea Republicii Moldova de a-și gestiona securitatea națională.
Cel de-al treilea scenariu are în vedere o campanie masivă de atacuri directe cu scopul de a paraliza infrastructura națională a R. Moldova. Valuri succesive de drone de atac ar viza rețelele de transport, centrele de comunicații și nodurile logistice din marile orașe. În lipsa unui sistem modern de apărare antiaeriană capabil să intercepteze un atac cu drone, infrastructura țării ar suferi daune majore în doar câteva ore. Un asemenea caz ar declanșa o criză umanitară și militară regională, obligând România și partenerii din NATO să ia decizii dramatice privind protejarea spațiului aerian din imediata lor vecinătate.
Evaluarea fostului șef al spionajului american demonstrează că trăim într-o realitate dură pentru întreaga Europă. În timp ce capacitățile defensive ale continentului se adaptează lent, Republica Moldova se află în prima linie a unui posibil nou capitol al conflictului, unde securizarea spațiului aerian a devenit o cursă contra cronometru pentru supraviețuirea acestui stat.
