Alegerile de duminică din Suedia ar putea avea consecințe dincolo de politica internă a țării: premierul Ulf Kristersson avertizează că o victorie a stângii ar putea pune în dificultate deciziile privind angajamentele Suediei în NATO, inclusiv cheltuielile de apărare și participarea la misiunile Alianței.
Într-un interviu pentru POLITICO, Kristersson a invocat pozițiile diferite ale partidelor din blocul de stânga față de NATO. Premierul a subliniat că două dintre cele patru partide ale acestei formațiuni s-au opus aderării Suediei la Alianță.
„Asta înseamnă un guvern care nu va putea lua deciziile interne necesare pentru a ne îndeplini obligațiile față de NATO, de exemplu — cum ar fi cheltuielile, cum ar fi toate misiunile”, a declarat Kristersson.
Șeful guvernului suedez a explicat că, după aderarea țării la NATO, executivul a fost nevoit să ia în mod constant decizii legate de angajamentele față de Alianță. În opinia sa, un guvern lipsit de unitate ar putea avea dificultăți în acest proces.
„Dacă guvernul nu este unit, pur și simplu nu pot lua aceste decizii”, a spus premierul.
Kristersson a fost întrebat și dacă o schimbare de guvern ar putea afecta sprijinul Suediei pentru Ucraina. El a răspuns că speră că acest lucru nu se va întâmpla și a subliniat că partidele suedeze au fost unite în sprijinul Kievului, cu o excepție: Partidul de Stânga, care a votat împotriva primului pachet de sprijin pentru Ucraina.
Alegerile parlamentare din Suedia au loc duminică, 13 septembrie. Cele mai recente sondaje indică un avantaj redus pentru blocul de centru-stânga condus de social-democrații Magdalenei Andersson, iar diferența dintre cele două tabere se află în unele măsurători la doar câteva zecimi de punct procentual.
Coaliția de centru-dreapta a lui Kristersson guvernează din 2022 cu sprijinul Democraților Suediei, formațiune de extremă dreapta. În cazul în care va reveni la conducerea guvernului, premierul spune că este pregătit să ofere pentru prima dată reprezentanților acestui partid funcții de miniștri.
Suedia a aderat la NATO în 2024, după decizia de a renunța la politica sa de nealiniere militară în contextul invaziei ruse în Ucraina.
