Cabinetul de miniștri condus de Vasile Tofan a avizat negativ proiectul de lege privind înființarea unei bănci de stat. Guvernul respinge astfel ideea ca statul să intre direct în sectorul bancar, în timp ce în spatele deciziei se află atât argumente privind costurile și riscurile pentru buget, cât și întrebări despre interesele economice pe care le-ar afecta o asemenea bancă.
Inițiativa opoziției socialiste și modelul european propus
Proiectul de lege depus la Parlament pe 28 mai 2026 de un grup de deputați din fracțiunea opoziției socialiste, avându-l printre semnatari și pe Igor Dodon, prevedea crearea Băncii de Stat a Republicii Moldova „Banca de Investiții și Modernizare a Moldovei” S.A. Aceasta urma să fie o bancă de dezvoltare deținută în proporție de 100% de Ministerul Finanțelor, cu un capital social de 500 de milioane de lei, divizat în 500.000 de acțiuni nominative cu o valoare de 1.000 de lei fiecare.
Conform proiectului, instituția trebuia să funcționeze ca o societate pe acțiuni de tip închis, pe o durată nedeterminată, administrată în sistem dualist de un Consiliu de supraveghere format din șapte membri și un Directorat de trei membri. Misiunea declarată era finanțarea proiectelor strategice de infrastructură, agricultură, cercetare și eficiență energetică, sprijinirea IMM-urilor și atragerea fondurilor europene. Proiectul prevedea interdicția de a distribui dividende, cel puțin 50% din profit urmând să fie vărsat anual la bugetul de stat. Modelul invocat de autori a fost cel al băncilor naționale de dezvoltare din Europa, precum KfW în Germania, Bpifrance în Franța sau BGK în Polonia.
În nota de fundamentare, autorii au susținut că piața financiară actuală suferă de disfuncționalități majore. Pe partea de cerere, întreprinderile mici și proiectele de infrastructură strategică au un acces limitat la capital din cauza criteriilor stricte de selecție și a lipsei de rentabilitate directă. Pe partea de ofertă, băncile comerciale sunt considerate prea prudente, evitând beneficiarii cu risc mai mare sau proiectele cu perioade lungi de rambursare. Inițiatorii au subliniat că banca de stat nu ar fi concurat cu sectorul privat, întrucât nu ar fi atras depozite de la populație, ci s-ar fi specializat în canalizarea finanțărilor externe către proiecte de interes național.
Argumentele guvernului
Guvernul a respins în ședința sa din 9 septembrie 2026 proiectul în baza unui aviz prezentat de secretara generală a Ministerului Finanțelor, Dina Roșca, invocând șase categorii de obiecții.
În primul rând, Executivul consideră că necesitatea unei astfel de bănci nu este demonstrată. Guvernul invocă datele Băncii Naționale, potrivit cărora soldul creditelor acordate IMM-urilor a ajuns la 43,1 miliarde de lei la 31 martie 2026. Față de sfârșitul anului 2022, volumul s-a dublat. Creditele pentru IMM-uri reprezintă acum 71,9% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice.
În al doilea rând, proiectul intră în contradicție cu o reformă lansată deja de Ministerul Dezvoltării Economice. Aceasta prevede transformarea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) într-o agenție de dezvoltare, cu sprijinul băncii germane KfW.
A treia obiecție vizează încălcarea articolului 131 din Constituție, deoarece proiectul nu evaluează impactul financiar pe termen mediu și lung și nu indică sursele concrete pentru acoperirea capitalului social sau a cheltuielilor de funcționare. De asemenea, avizul semnalează neconcordanțe cu Legea privind activitatea băncilor, lacune mari în ceea ce privește guvernanța corporativă și lipsa unui mecanism transparent de selecție a conducerii. Ultimul argument al guvernului se referă la riscul de hazard moral și de afectare a disciplinei de piață, derivat din garanțiile de stat acordate unei astfel de instituții.
Poziția oficială a fost completată de premierul Vasile Tofan, care a declarat în ședință că proiectul reprezintă una dintre cele mai proaste decizii ajunse spre avizare la Executiv, făcând o aluzie directă la trecutul sectorului bancar și la frauda de un miliard de dolari.
Contextul politic, trecutul premierului și profiturile pieței
Hotărârea Guvernului capătă însă nuanțe suplimentare dacă este privită în contextul său extins. Respingerea unei inițiative venite din partea opoziției este un gest previzibil în spațiul politic, însă soliditatea argumentelor tehnice nu anulează existența unor coincidențe de interese.
Un element central este parcursul profesional al premierului Vasile Tofan. Înainte de a prelua funcția publică, acesta a fost Partener Senior la fondul Horizon Capital și a condus vehiculul de investiții care a preluat în 2018 peste 41% din acțiunile MAIB, cea mai mare bancă comercială din Republica Moldova. Tofan a făcut parte din Consiliul de Supraveghere al MAIB timp de opt ani, participând direct la restructurarea și pregătirea băncii pentru piața de capital. Chiar dacă investiția din 2018 a fost realizată de un consorțiu internațional de prestigiu pentru a stabiliza sistemul financiar, faptul că premierul care respinge astăzi crearea unei bănci de stat a activat ani de zile la nivelul superior de conducere al celei mai mari bănci private din țară creează o percepție inevitabilă de conflict de interese.
În plus, contextul financiar mai larg arată o dependență semnificativă a statului de băncile private. Statul moldovean se împrumută masiv de pe piața internă, iar băncile comerciale înregistrează profituri record, ajunse la 3,98 miliarde de lei în 2024, beneficiind totodată de o lichiditate excesivă de peste 6 miliarde de lei. O parte consistentă din aceste profituri provine tocmai din dobânzile plătite de stat pentru titlurile de valoare emise.
În această arhitectură financiară, crearea unei bănci de stat de alternativă ar fi putut deranja un aranjament comod pentru sectorul bancar privat, chiar dacă riscurile de administrare defectuoasă menționate în avizul Guvernului sunt reale. În ciuda avizului negativ, proiectul rămâne înregistrat în Parlament, însă fără acceptul Executivului privind acoperirea cheltuielilor bugetare, șansele sale de a fi transpus în practică sunt minime.
