Aprobată cu un triumfalism previzibil la prima ședință a Guvernului Tofan, reforma „Restart în educație” ne este vândută ca un leac miraculos pentru școlile din Republica Moldova. Sloganul e simplu și eficient: uniformizăm condițiile, reducem discrepanțele dintre sat și oraș și scoatem educația din mâinile incompetentelor consilii raionale. Pentru a reuși această minune, Ministerul Educației preia direct școlile primare, gimnaziile, liceele și instituțiile speciale, urmând să instaleze în teritoriu un aparat stufos format din 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație.
Am citit cu atenție proiectul de lege, nota de fundamentare și avizele venite de la instituțiile de stat. Dincolo de ambalajul pompos cu termenul „restart”, realitatea arată o lovitură dură aplicată autonomiei locale. Este o preluare de putere mascată sub fuste tehnocrate, prin care Guvernul își asigură controlul politic asupra școlilor și liceelor din țară.
Factura reparațiilor la primărie, deciziile și banii la minister
Trecerea școlilor în subordinea directă a ministerului vine la pachet cu modificarea Legii finanțelor publice locale. Ca să-și acopere noua poftă administrativă, Guvernul taie fără ezitare din veniturile proprii ale orașelor și raioanelor, de pildă, o reducere de 5% din cota defalcărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice pentru Chișinău și Bălți.
Iată însă unde apare șmecheria moldovenească. Terenurile și clădirile rămân, potrivit legii, în proprietatea primăriilor și a consiliilor locale. La fel și obligația de a finanța reparațiile capitale, acoperișurile sparte sau izolarea termică. Cu alte cuvinte, Ministerul Educației decide tot ce ține de management, numește directorii și controlează bugetele operative, dar lasă pe umerii comunităților locale obligația de a cârpi infrastructura din fondurile proprii deja ciuntite.
Absurdul nu se oprește aici. Reforma rupe artificial sistemul în două: școlile și liceele pleacă la minister, în timp ce grădinițele, școlile de muzică și cele de arte rămân agățate de administrația publică locală. Este un scenariu perfect pentru un haos birocratic, în care gestionarea unui complex integrat de tip școală-grădiniță va necesita ședințe peste ședințe și corespondență sterilă între primărie și agenția teritorială.
Directorii sub control
Miza reală a acestei operațiuni nu este calitatea orelor de matematică, ci controlul direct asupra cadrelor de conducere din teritoriu. Prin înființarea celor 35 de agenții, ministerul devine angajatorul direct al tuturor directorilor de școală din țară.
Ca lucrurile să fie și mai clare, Articolul IX din proiect elimină orice iluzie de meritocrație: până la organizarea unor concursuri viitoare, șefii celor 35 de agenții teritoriale vor fi numiți interimar, prin ordinul direct al ministrului, pentru o perioadă de până la un an.
Această grabă suspectă de a arde etapele și de a impune interimatul nu are nicio legătură cu vreun calendar academic. Miza este pur electorală: alegerile locale bat la ușă anul viitor, iar un an de interimat acoperă la fix perioada de pregătire și desfășurare a campaniei. Timp de un an, rețeaua școlară va fi condusă de oameni numiți pe linie directă de la centru, funcționari perfecți docili, dependenți de semnătura de la Chișinău și conștienți că orice ieșire din vorba șefului îi costă postul înainte ca vreun concurs real să mai aibă loc.
Garanția că o armată de cadre didactice, profesori și directori va executa muzica dictată de la centru este cel mai scump activ politic într-o campanie locală. Iar când pui la socoteală că primarii din opoziție pierd pârghia de influență asupra celei mai mari comunități de votanți din sate, profesorii și părinții, ecuația electorală de la anul devine dintr-o dată mult mai simplă pentru guvernare.
Ilegalități pe bandă rulantă și găuri în buget
Sinteza avizelor atașată proiectului arată că inițiativa a strâns o colecție impresionantă de obiecții chiar din interiorul aparatului de stat, ignorate însă cu grație de autorii legii.
În primul rând, vorbim despre o violare directă a Constituției. Cancelaria de Stat a avertizat că norma prin care foștilor angajați contractuali li se permite să ocupe funcții publice în noile agenții fără concurs contravine articolelor 16 și 39 din legea fundamentală. Ministerul a menținut totuși prevederea, trecând peste Constituție ca și cum n-ar exista.
Apoi, apare problema costurilor uriașe pentru o birocrație paralelă. Ministerul Finanțelor a demonstrat că doar salariile personalului din cele 35 de agenții vor costa bugetul peste 38 de milioane de lei anual. În paralel, 18 consilii raionale vor înregistra pierderi directe de 45 de milioane de lei pe an, iar municipiile mari sunt pur și simplu jefuite. Bălțiul pierde peste 30 de milioane de lei anual din veniturile proprii, deși administrarea locală a școlilor îl costa doar 3,6 milioane, iar Chișinăul este devalizat cu peste 330 de milioane de lei.
La toate acestea se adaugă și găselnițe legislative bizare, cum ar fi introducerea funcției didactice de „instructor-militar” pentru sergenți. Este o figurație care nu există în Clasificatorul Ocupațiilor și nici în Legea salarizării, adică fără nicio bază legală pentru stabilirea vreunui salariu.
Cireasa de pe tort este însă sincronizarea calendaristică. Guvernul înființează 35 de structuri noi la finalul anului 2026, deși tot executivul promite o reformă administrativ-teritorială pentru 2027-2028 care ar urma să comaseze raioanele în vreo zece regiuni. Cu alte cuvinte, construim un aparat birocratic scump pe care va trebui să-l desființăm sau să-l reorganizăm la doar câteva luni după ce devine funcțional.
Un pas înainte și doi înapoi
Proiectul „Restart în educație” nu rezolvă problemele din clase și nici nu va oferi elevilor din sate școli mai bune. El rezolvă doar nevoia guvernării de a centraliza puterea și de a-și numi proprii oameni în teritoriu.
Prin tăierea veniturilor locale, separarea școlilor de grădinițe, numirile interimare de la centru și ignorarea avertismentelor financiare, executivul slăbește comunitățile locale și le afectează autonomia fiscală. La finalul acestei operațiuni, nu vom avea o educație mai bună, ci doar 35 de entități birocratizate noi în care funcționari numiți de la Chișinău vor veghea ca disciplina de partid să fie respectată în fiecare școală din Republica Moldo
