Am fost curioși să vedem cum se cheltuie banul public la Ministerul Justiției și am analizat raportul oficial privind monitorizarea contractelor de achiziții publice pentru anul 2025, aprobat de Viorica Grecu, secretară generală a Ministerului Justiției și președintă a grupului de lucru care l-a întocmit.
Raportul cuprinde, în total, 84 de contracte: 68 de contracte încheiate de aparatul central al Ministerului Justiției, 3 contracte încheiate de Comisia de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, un contract încheiat de Consiliul de Mediere și 12 contracte încheiate de Direcția de justiție a unității teritoriale autonome cu statut special a Găgăuziei. Documentul este semnat, în calitate de funcționari care l-au întocmit, de Radu Rața, șef al Serviciului achiziții și logistică al MJ, și de Silvia Marchitan, șefă a Direcției economico-financiară și administrativă de la același minister.
84 de contracte cu … 0 probleme. Chiar nici una?
Primul lucru care sare în ochi este chiar rezultatul monitorizării: toate cele 84 de contracte din raport sunt marcate „executat”, cu mențiunea „Integral și calitativ”. Coloanele destinate reclamațiilor înaintate și sancțiunilor sau penalităților aplicate sunt goale de la primul până la ultimul rând al tabelului. Nu apare nicio întârziere în execuție, nicio livrare incompletă, nicio penalitate contractuală, în niciunul dintre cele 84 de contracte încheiate de minister și subdiviziunile sale în 2025. Pentru o instituție care derulează zeci de achiziții diferite într-un an, o rată de succes de 100%, fără nicio excepție, este statistic neobișnuită. Situația lasă loc de îndoieli privind modul în care sunt monitorizate achizițiile la Ministerul Justiției: este vorba despre un mecanism real de control sau doar despre un exercițiu formal, făcut pentru a bifa o obligație legală?
Aceiași furnizori, contracte împărțite în achiziții mici, sub pragul care ar impune licitație
Un tipar care revine constant în raportul Ministerului Justiției este concentrarea mai multor contracte mici, atribuite prin procedura CVM adică cererea ofertelor de preț de valoare mică, o procedură simplificată, fără licitație deschisă, către aceiași agenți economici, în loc de o singură achiziție consolidată pentru tot anul.
Societatea „BTS Pro” S.R.L. apare de cinci ori în tabelul din 2025, de fiecare dată prin procedura CVM: pe 20 ianuarie, pentru flash USB, în valoare de 2 880 de lei; pe 20 iunie, pentru aparate de uz casnic, în valoare de 5 767 de lei; pe 7 iulie, pentru echipament de rețea, în valoare de 6 119 de lei; pe 17 octombrie, pentru echipamente electrocasnice și accesorii de dotare, în valoare de 54 455 de lei; și pe 19 noiembrie, pentru tehnică de calcul, în valoare de 177 076,99 de lei. Cumulat, „BTS Pro” S.R.L. a primit de la Ministerul Justiției 246 297,99 de lei în 2025, prin cinci contracte separate, niciunul suficient de mare, luat individual, cât să impună o procedură de achiziție mai transparentă și mai competitivă.
Societatea „Birovits” S.R.L. primește, la rândul ei, șapte contracte separate în cursul anului 2025, toate prin procedura CVM: pe 9 ianuarie, agende, în valoare de 29 100 de lei; pe 13 martie, rechizite de birou, în valoare de 112 266,60 de lei; pe 14 aprilie, diplome, în valoare de 27 244,10 de lei; pe 20 iunie, un trofeu, în valoare de 420,40 de lei; pe 9 septembrie, diplome, în valoare de 22 800 de lei; pe 16 octombrie, un trofeu (obiect de premiere n.n.), în valoare de 2 130 de lei; și pe 14 noiembrie, table de perete și accesorii, în valoare de 4 040,46 de lei. Cumulat, „Birovits” S.R.L. a încasat de la minister 198 001,56 de lei în cursul anului, repartizați pe șapte contracte distincte, în loc de o singură achiziție anuală de papetărie și obiecte protocolare.
Societatea „Extra-Cool” S.R.L. încheie, de asemenea, trei contracte separate cu aparatul central al ministerului, toate prin procedura CVM și toate legate strict de aparatele de aer condiționat: pe 3 martie, servicii de deservire, în valoare de 61 200 de lei; pe 3 iunie, achiziția unor aparate noi, în valoare de 179 886 de lei; și pe 20 iunie, servicii de reparații, în valoare de 42 301 de lei — în total, 283 387 de lei. (Separat, aceeași firmă mai încheie, tot pe 3 martie 2025, un al patrulea contract de deservire a aparatelor de aer condiționat, de 16 065 de lei, de această dată cu Comisia de evaluare a integrității candidaților, o altă subdiviziune a ministerului aflată în același raport.)
Doar acești trei furnizori, „BTS Pro” S.R.L., „Birovits” S.R.L. și „Extra-Cool” S.R.L., au primit, cumulat, 727 686,55 de lei de la aparatul central al Ministerului Justiției în 2025, împărțiți în 15 contracte separate, niciunul dintre ele suficient de mare, luat individual, cât să atragă o procedură competitivă de achiziție. Fragmentarea unor achiziții similare în mai multe contracte de valoare mică este o practică pe care rapoartele Curții de Conturi a Republicii Moldova o semnalează frecvent drept posibilă modalitate de eludare a pragurilor legale care impun proceduri de achiziție mai transparente.
De la o procedură de achiziție cu cod de licitație electronică la negociere fără publicare, către aceeași firmă de traduceri
Cel mai vizibil caz din raportul Ministerului Justiției este cel al societății „Lingvistica” S.R.L., contractată pentru servicii de traducere. Pe 3 ianuarie 2025, această firmă primește contractul cu numărul 4, în valoare de 839 040 de lei, atribuit printr-o procedură de achiziție înregistrată cu un cod de licitație electronică în sistemul MTender (nu prin procedura simplificată CVM folosită pentru majoritatea celorlalte contracte mici din raport), majorat ulterior printr-un acord adițional cu încă 120 872,40 de lei, ajungând astfel la 959 912,40 de lei pentru servicii de traducere.
Pe 11 decembrie 2025, aceeași firmă mai primește de la minister un contract în valoare de 198 600 de lei, de această dată prin NFP adică negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cea mai puțin competitivă și cea mai puțin transparentă dintre procedurile de achiziție publică prevăzute de lege, rezervată în mod normal unor situații excepționale. Cumulat, „Lingvistica” S.R.L. a încasat de la Ministerul Justiției 1 158 512,40 de lei în 2025, pentru servicii de traducere. Recurgerea la negociere fără publicare la finalul anului, către un furnizor care beneficiase deja, pe parcursul aceluiași an, de un contract cu majorare, pentru servicii de aceeași natură, este un detaliu care merită o explicație publică din partea Ministerului Justiției: de ce nu a fost organizată o procedură competitivă, având în vedere că necesarul de traduceri al instituției era deja cunoscut cu mult înainte de decembrie?
O firmă căreia ministerul îi plătește să-și verifice propria lucrare
Un alt detaliu „interesant” din raportul Ministerului Justiției implică societatea „Gruart-Go” S.R.L. Pe 1 octombrie 2025, această firmă primește de la minister un contract în valoare de 148 900 de lei pentru elaborarea documentației de proiect la obiectivul „Reparații capitale a blocurilor sanitare”.
La doar o lună distanță, pe 5 noiembrie 2025, aceeași firmă primește de la minister un al doilea contract, în valoare de 30 000 de lei, de această dată pentru servicii de expertizare a documentației de proiect pentru același obiectiv, „Reparații capitale a blocurilor sanitare”, practic, pentru evaluarea propriei sale lucrări. Independența expertizei tehnice este principiul de bază al oricărui control de calitate în domeniul construcțiilor, iar atribuirea ambelor roluri, de proiectant și de expert care verifică proiectul, aceleiași firme, scoate la iveală un conflict de interese evident și compromite credibilitatea procesului de verificare.
144 877,40 de lei cheltuiți pe cadouri protocolare
Raportul Ministerului Justiției consemnează trei contracte separate pentru „cadouri protocolare”: un contract de 85 295 de lei, semnat pe 10 februarie 2025 cu societatea „Averprint” S.R.L.; un contract de 45 500 de lei, semnat pe 17 februarie 2025 cu societatea „Etnik ART” S.R.L.; și un contract de 14 082,40 de lei, semnat pe 5 septembrie 2025 cu Asociația Obștească Editura Arc, pentru albume. Cumulat, ministerul a cheltuit 144 877,40 de lei doar pe acest capitol, la care se adaugă separat mai multe contracte pentru „deservirea delegațiilor oficiale străine” (dineuri și activități cu caracter cultural) încheiate cu diferiți furnizori, printre care „Atinbir Plus” S.R.L. (2 886 de lei), Instituția Publică Palatul Republicii (5 000 de lei), Combinatul de Băuturi Tari „Cricova — VIN” S.A. (5 856 de lei) și „D-Locor” S.R.L. (4 743 de lei). Nu există nimic ilegal în sine în asemenea cheltuieli, dar transparența privind destinatarii cadourilor și criteriile de selecție a furnizorilor rămâne un subiect de interes public, cu atât mai mult într-un minister aflat sub reformă.
Un detaliu instituțional care nu poate fi ignorat
Raportul privind monitorizarea achizițiilor Ministerului Justiției pentru anul 2025 este aprobat de Viorica Grecu, secretară generală a Ministerului Justiției și președintă a grupului de lucru care l-a întocmit. Potrivit unui articol publicat de Crime Moldova pe 23 august 2024, Viorica Grecu ar fi soacra Nadejdei Hriptievschi, membră a Comisiei de Vetting din Republica Moldova. Rolurile Nadejdei Hriptievschi în procesul de vetting sunt confirmate de site-ul oficial al comisiei: ea este membră, începând din aprilie 2022, a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților pentru funcția de membru în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, iar din februarie 2024 este și membră a Comisiei de evaluare a procurorilor.
Comisiile de vetting ocupă un loc important în reforma justiției, iar Ministerul Justiției este una dintre instituțiile care susțin acest proces. În acest context, orice posibilă legătură de rudenie între persoane aflate în poziții relevante merită făcută publică și verificată. Ea nu demonstrează, prin ea însăși, existența unui conflict de interese, dar este un element care contribuie la evaluarea transparenței și credibilității instituțiilor implicate.
Dincolo de concluzia oficială
Niciunul dintre elementele semnalate mai sus nu dovedește, luat separat, o neregulă în achizițiile Ministerului Justiției. Dar tiparul de ansamblu care reiese din raportul privind monitorizarea contractelor pe 2025, contracte fragmentate cu aceiași furnizori, trecerea de la o procedură de achiziție cu cod de licitație electronică la negociere fără publicare pentru același tip de servicii, o firmă căreia i se plătește să își expertizeze propria documentație de proiect, o rată de succes de 100% pe 84 de contracte, nesusținută de nicio explicație, este exact genul de semnale pe care Curtea de Conturi a Republicii Moldova sau Agenția Achizițiilor Publice ar trebui să le verifice punctual, contract cu contract. Un raport de monitorizare al Ministerului Justiției care nu găsește absolut nicio problemă în 84 de contracte încheiate într-un an spune, în cele din urmă, mai puțin despre calitatea achizițiilor ministerului și mai mult despre calitatea monitorizării înseși.
Articol bazat pe „Raportul privind monitorizarea contractelor de achiziții publice pentru anul 2025″ al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, aprobat de Viorica Grecu, secretară generală, și semnat de Radu Rața, șef al Serviciului achiziții și logistică al Direcției economico-financiară și administrativă, și de Silvia Marchitan, șefă a Direcției economico-financiară și administrativă.
