O declarație a ambasadorului Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, despre identitatea și limba vorbită în Republica Moldova, făcută într-un interviu televizat, a provocat dezbateri și reacții în spațiul public. După criticile apărute, diplomatul a explicat că afirmațiile sale au fost formulate neclar și a precizat că nu a pus sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești.
Controversa a izbucnit după participarea ambasadorului la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Întrebat despre o eventuală reunificare a Republicii Moldova cu România, Hubert Knirsch a declarat că o astfel de decizie poate fi luată doar de cetățenii celor două state, subliniind că este vorba despre două state suverane și că nimeni din exterior nu poate comenta o asemenea alegere.
Reacțiile au fost provocate însă de o altă afirmație făcută în cadrul aceluiași interviu. Potrivit traducerii, ambasadorul a declarat că pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie, adăugând că există persoane care împărtășesc această opinie, dar și altele care consideră că sunt două limbi sau două religii diferite.
„Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România. (…) Sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”.
La scurt timp după difuzarea interviului, moderatorul emisiunii, Vitalie Călugăreanu, a scris pe rețelele sociale că și-a dat seama încă din timpul discuției că declarația ambasadorului va genera controverse, întrucât a vizat unul dintre cele mai sensibile subiecte din Republica Moldova.
Jurnalistul Alex Cozer a criticat declarațiile diplomatului, afirmând că acesta ar fi trebuit să manifeste mai multă înțelegere față de contextul istoric al Republicii Moldova sau să păstreze o poziție de neutralitate. El a susținut că ambasadorul a reluat o teză promovată de propaganda rusă și a cerut autorităților germane să îl recheme.
La rândul său, analistul Valeriu Pașa a calificat declarațiile drept inacceptabile și a invocat mai multe episoade din activitatea diplomatului pentru a-și argumenta criticile.
Subiectul a fost comentat și în presă, inclusiv în contextul dezbaterilor privind identitatea și denumirea limbii vorbite în Republica Moldova.
În același timp, au existat și voci care au îndemnat la o interpretare a declarațiilor în contextul întregului interviu. Fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, Ana Mihailov, directoarea reprezentanței Friedrich Ebert Stiftung în Republica Moldova, și deputatul PAS Alexei Baraboi au susținut că afirmațiile diplomatului au fost interpretate sau traduse într-un mod care le-ar fi putut schimba sensul. Totodată, Baraboi a amintit că, în aceeași emisiune, ambasadorul și-a exprimat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru Ucraina.
Ulterior, Hubert Knirsch a revenit cu două mesaje publice. Într-o postare publicată pe pagina Ambasadei Germaniei în Republica Moldova, diplomatul a declarat că nu a avut intenția de a pune sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe și că își asumă întreaga responsabilitate pentru neliniștea creată. El a menționat că declarația controversată a fost făcută în ultimul minut al unui interviu amplu și că nu a avut posibilitatea să o clarifice.
Într-un mesaj video publicat luni, ambasadorul a afirmat că ar fi trebuit să își exprime poziția „cu mai multă claritate și precizie” și a anunțat că intenționează să poarte discuții în perioada următoare pentru a înțelege îngrijorările pe care le-au provocat declarațiile sale.
„Am vorbit cu respect deplin față de țara asta”, a transmis Hubert Knirsch.
