Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 0,4% în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS). La prima vedere, cifra sugerează o evoluție pozitivă, însă imaginea de ansamblu este mai nuanțată.
Datele anuale indică o contracție a cererii interne, iar seria ajustată sezonier arată al doilea trimestru consecutiv de scădere, ceea ce, din perspectivă tehnică, este compatibil cu definiția unei recesiuni tehnice. Cu alte cuvinte, economia nu se contractă abrupt, dar își pierde din impulsul de creștere.
Încetinirea vine într-un moment sensibil pentru Chișinău, aflat în faza de deschidere a primului cluster de negocieri cu Uniunea Europeană și sub presiune pentru a atrage mai multe investiții străine directe, considerate esențiale pentru susținerea creșterii pe termen mediu.
În plan politic, cifra de +0,4% va fi prezentată ca un semn de reziliență. În plan economic însă, detaliile din spatele indicatorilor arată o economie care se bazează tot mai mult pe inerție, nu pe expansiune.
Exporturile temperează timiditatea cererii interne
Economia Republicii Moldova a continuat să funcționeze în primul trimestru din 2026 pe o structură dezechilibrată, în care consumul intern și investițiile timide au fost compensate aproape integral de sectorul extern.
Valoarea adăugată brută, componenta principală a PIB, care reflectă producția efectivă a economiei și are o pondere de 84,7%, a scăzut ușor, cu 0,1% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor din anexele statistice ale BNS. Singurul element pozitiv din partea resurselor a venit din majorarea impozitelor nete pe produs, în creștere cu 2,7%, o evoluție explicată în principal prin factori fiscali, nu prin dinamica producției.
Pe partea de utilizare a PIB, imaginea este mai clară. Consumul final, care include cheltuielile gospodăriilor, ale statului și ale organizațiilor non-profit, a susținut creșterea cu 1,7 puncte procentuale. În schimb, investițiile au tras economia în jos: formarea brută de capital a redus PIB-ul cu 3,9 puncte procentuale, pe fondul scăderii investițiilor în active fixe cu 7% și al unei reduceri accentuate a stocurilor din economie.
În ansamblu, cererea internă (consum plus investiții) a avut o contribuție negativă de aproximativ 2,3 puncte procentuale la creșterea economică.
Acest minus a fost acoperit integral de sectorul extern. Exporturile de bunuri și servicii au crescut în volum cu 10,8%, în timp ce importurile au avansat mult mai lent, cu 1,5%. Această diferență de ritm a redus dezechilibrul dintre exporturi și importuri și a adăugat 2,6 puncte procentuale la PIB.
Deficitul comercial rămâne însă ridicat, aproximativ 23,85 miliarde lei, echivalentul a circa 31% din PIB în primul trimestru. Cu alte cuvinte, economia nu exportă mai mult decât importă, ci doar importă mai lent decât înainte.
Fără acest aport extern, economia Republicii Moldova ar fi înregistrat o contracție în primul trimestru, nu o creștere.
Semnale de recesiune tehnică
Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) privind PIB-ul sunt, în mod obișnuit, prezentate în termeni anuali — adică prin compararea unui trimestru cu aceeași perioadă a anului precedent. Această metodă oferă o imagine de ansamblu, dar poate ascunde dinamica de la un trimestru la altul.
O perspectivă mai fină apare în Tabelul 1 din anexele statistice, unde PIB-ul este prezentat și în serie ajustată sezonier, adică eliminând efectele sezonalității și ale calendarului economic. Aici, evoluția este mai puțin favorabilă: economia s-a contractat cu 0,8% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior și a continuat să scadă cu încă 1,2% în trimestrul I 2026.
Această succesiune de două trimestre consecutive de scădere, în termeni ajustați sezonier, corespunde definiției de recesiune tehnică, un criteriu utilizat frecvent în analiza ciclurilor economice din Uniunea Europeană, chiar dacă nu este menționat explicit în comunicatul oficial al BNS.
Instituția statistică precizează, la rândul său, că seriile ajustate sezonier sunt revizuite periodic, pe măsură ce apar date noi, ceea ce poate modifica ușor valorile istorice. Totuși, direcția generală a evoluției rămâne vizibilă: un vârf al activității economice în trimestrul III 2025, urmat de două trimestre consecutive de declin.
În acest context, discuția despre ritmul real al economiei depășește cifra anuală de creștere și se mută către dinamica de fond — una mai apropiată de stagnare decât de expansiune.
Construcțiile și IT-ul, între sectoarele care trag economia în jos
În primul trimestru din 2026, economia Republicii Moldova a avut o evoluție dezechilibrată pe sectoare, cu mai multe domenii în creștere, dar și câteva zone-cheie aflate în declin.
Pe partea pozitivă, opt activități economice au contribuit la creșterea PIB, însă în proporții relativ modeste. Industria prelucrătoare a avansat cu 6,1%, comerțul cu 2,7%, energia cu 13,4%, transporturile și depozitarea cu 6,6%, sănătatea cu 2,8%, serviciile administrative suport cu 14,3%, agricultura cu 4,6% și administrația publică cu 1,5%. Chiar dacă unele creșteri procentuale par semnificative, impactul lor asupra PIB a fost limitat, fiecare adăugând doar câteva zecimi de punct procentual la rezultatul final.
În același timp, patru sectoare au tras economia în jos. Cel mai afectat a fost sectorul construcțiilor, cu o scădere a valorii adăugate de 12,9%, urmat de informații și comunicații (care includ și IT-ul) cu minus 8,1%, tranzacțiile imobiliare cu minus 7,8% și alte servicii cu minus 10,6%.
Construcțiile și sectorul IT&C nu sunt domenii marginale, ci componente importante ale investițiilor și modernizării economiei. Evoluția lor negativă simultană este, în mod obișnuit, interpretată ca un semnal timpuriu de încetinire a ciclului investițional — cu efecte care se pot extinde dincolo de rezultatele unui singur trimestru.
Sub media regională
Datele comparative publicate de Biroul Național de Statistică, pe baza Eurostat, arată că Republica Moldova se situează în trimestrul I 2026 în partea inferioară a clasamentului regional privind evoluția economică.
Mai multe economii europene și din proximitate au înregistrat creșteri semnificativ mai solide: Danemarca a avansat cu 5,8%, Polonia cu 3,3%, Macedonia de Nord cu 3,1%, Bulgaria cu 2,9%, Turcia cu 2,5%, Estonia cu 2,4%, Ungaria cu 1,7% și Muntenegru cu 1,5%. Chiar și media Uniunii Europene, de 0,6%, precum și Germania, cu 0,5%, au depășit ușor rezultatul Moldovei.
În acest tablou, doar câteva economii au performat mai slab: Ucraina, cu o scădere de 0,6%, afectată direct de război, și România, cu un declin de 1,5%, pe fondul unei crize politice și fiscale interne.
Cazul Irlandei, cu un recul de 17,1%, este considerat atipic, fiind influențat de particularități contabile generate de activitatea marilor corporații multinaționale, ceea ce face ca această cifră să aibă o relevanță redusă pentru economia reală.
În acest context, performanța Republicii Moldova rămâne sub media regională, într-un grup de economii europene aflate mai degrabă în zona de stagnare.
Inflația, sub cifra citată de fostul premier Ion Sturza
Fostul premier Ion Sturza a comentat recent, pe rețelele sociale, datele publicate de Biroul Național de Statistică, subliniind semne de încetinire în economie, în special în construcții și sectorul IT. El a interpretat, de asemenea, scăderea formării brute de capital ca un indiciu al reducerii investițiilor. Aceste observații sunt în mare parte confirmate de datele oficiale.
O singură estimare din mesajul său nu este însă susținută de cifrele actuale. Ion Sturza a afirmat că inflația „se apropie de 9–10%”. În realitate, datele BNS indică o rată anuală a inflației de 6,8% în luna mai 2026 față de mai 2025. Banca Națională a Moldovei raportează o valoare similară, de 6,76%. Aceasta se situează peste ținta de 5% (+/–1,5 puncte procentuale) stabilită de BNM, dar rămâne sub nivelul avansat în postarea fostului premier.
Diferența este relevantă pentru interpretare: inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare, însă presiunea este una moderată.
În rest, analiza lui Ion Sturza este aliniată cu tendințele din datele oficiale. Avertismentul privind încetinirea investițiilor este confirmat de structura PIB, unde formarea de capital are cea mai negativă contribuție la creștere.
Fostul premier a transmis și un apel la accelerarea atragerii investițiilor, în contextul în care economia pare să se sprijine mai mult pe consum decât pe investiții. El avertizează asupra riscului de inerție în deciziile de politică economică, sugerând, într-o formulare succintă, pericolul de a prelua automat texte elaborate în alte părți, cu trimitere la FMI dar fără a detalia argumentul.
În același timp, Sturza evocă și exemplul antreprenorului Vasile Tofan, căruia i-a fost propus în 2025 conducerea guvernului de către președinta Maia Sandu, propunere refuzată de Tofan, ca argument pentru nevoia unei abordări mai dinamice în zona economică și de reforme.
Perspective
Datele pentru trimestrul I 2026 nu arată o deteriorare abruptă a economiei Republicii Moldova, însă conturează o structură de creștere fragilă și dezechilibrată.
Avansul economic este susținut aproape integral de diferența de ritm dintre exporturi și importuri, nu de o corecție reală a dezechilibrelor comerciale. Deficitul extern rămâne ridicat, la aproximativ o treime din PIB, ceea ce arată că economia continuă să depindă de importuri într-o măsură semnificativă.
În interiorul economiei, imaginea este mai puțin favorabilă. Cererea internă, adică consumul și, în special, investițiile, se află pe un trend negativ, iar formarea brută de capital continuă să scadă. Această evoluție sugerează o activitate investițională slabă, cu efecte potențiale asupra capacității de creștere pe termen mediu.
În acest context, pentru un guvern aflat simultan în proces de negociere a capitolelor de aderare la Uniunea Europeană și sub presiunea atragerii de capital privat, evoluția investițiilor devine un indicator critic. Dincolo de cifra agregată de creștere, datele privind formarea de capital vor necesita o atenție prioritară în trimestrele următoare, deoarece ele indică nivelul real de încredere și capacitate de expansiune a economiei.
