Comisia Europeană a început să utilizeze instrumente de inteligență artificială pentru a accelera analiza legislației statelor candidate la aderare, inclusiv a Republicii Moldova. Oficialii europeni susțin că tehnologia îi ajută să gestioneze volumul tot mai mare de documente, însă deciziile finale rămân exclusiv în responsabilitatea experților.
Pe fondul extinderii Uniunii Europene și al creșterii numărului de state aflate în proces de aderare, Comisia Europeană recurge la soluții bazate pe inteligență artificială pentru a eficientiza activitatea de evaluare și armonizare legislativă.
Instrumentele sunt utilizate pentru a compara mai rapid legislația țărilor candidate cu normele europene și pentru a identifica eventualele diferențe sau domenii în care sunt necesare ajustări, transmite Politico.
În practică, sistemele pot parcurge volume mari de documente, pot structura informațiile și pot semnala neconcordanțele dintre cadrul legislativ național și acquis-ul comunitar, reducând timpul necesar analizei preliminare.
Oficialii europeni precizează însă că inteligența artificială nu înlocuiește factorul uman și nu intervine în procesul decizional. Rolul acesteia este de suport tehnic, iar evaluările și concluziile rămân în atribuția funcționarilor și experților europeni.
Pentru gestionarea acestui proces, Comisia Europeană și-a dezvoltat propriul sistem intern de inteligență artificială, după lansarea, în 2024, a platformei GPT@EC, destinată angajaților instituției. Potrivit oficialilor, soluția a fost creată și pentru a reduce dependența de platforme externe și pentru a proteja datele sensibile.
Totuși, utilizarea inteligenței artificiale în procesul de extindere este privită cu rezervă de unii reprezentanți ai statelor candidate, care consideră că tehnologia ar trebui folosită mai ales pentru sarcini administrative și de organizare, nu pentru interpretări juridice complexe.
