Extinderea programului „Prima Casă Plus” a făcut creditele ipotecare mai accesibile, dar a venit și cu efecte secundare asupra pieței imobiliare, avertizează Fondul Monetar Internațional. Instituția susține că noile condiții au relaxat standardele de creditare și au contribuit la creșterea prețurilor locuințelor.
Fondul Monetar Internațional a publicat pe 11 iunie un raport în care analizează efectele programului guvernamental „Prima Casă Plus” și concluzionează că extinderea acestuia a slăbit principiile de creditare prudentă și a influențat evoluția pieței imobiliare.
Potrivit documentului, modificările introduse în iulie 2024 au schimbat semnificativ condițiile de acces la program. Plafonul valorii locuințelor eligibile a fost majorat până la 2,5 milioane de lei, garanția oferită de stat a crescut până la 70%, iar beneficiarii au primit posibilitatea de a finanța integral costul locuinței prin credit.
FMI constată că, în urma acestor schimbări, programul a devenit suficient de extins încât să acopere aproximativ 90% din creditele ipotecare acordate în anul 2024.
Instituția consideră că măsurile au contribuit la relaxarea condițiilor de creditare într-o perioadă în care împrumuturile ipotecare creșteau rapid și au avut efecte asupra accesibilității locuințelor, în special pentru familiile cu venituri mici și medii.
Programul „Prima Casă Plus” a fost anunțat de Maia Sandu în luna mai 2024 și a fost lansat oficial de Guvern în iulie același an, înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă.
La începutul lunii aprilie, componenta de compensare pentru noii beneficiari a fost suspendată după epuizarea fondurilor disponibile. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, o eventuală continuare a mecanismului ar fi presupus cheltuieli suplimentare de aproximativ 200–300 de milioane de lei anual.
În prezent, programul continuă să funcționeze prin mecanismul de garantare a creditelor ipotecare. Datele disponibile arată că, în 2025, aproximativ 2.000 de familii au achiziționat locuințe prin acest program.
