Majoritatea PAS a votat în prima lectură proiectul noii legi privind mass-media, în timp ce opoziția critică prevederile, afirmând că acestea ar putea duce la sporirea controlului statului asupra presei. În același timp, Centrul Național Anticorupție (CNA) avertizează, în avizul său, asupra unor lacune de reglementare și a riscurilor de aplicare discreționară a mai multor prevederi din proiect.
Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii privind mass-media cu susținerea a 53 de deputați, în timp ce 18 aleși au votat împotrivă.
Centrul Național Anticorupție, în avizul transmis pe marginea proiectului, semnalează că unele noțiuni utilizate în document nu sunt definite suficient de clar. Printre acestea se regăsesc „pluralism mediatic”, „influență determinantă”, „neutralitate editorială” și „conținut media relevant”, aspecte care, potrivit CNA, pot duce la interpretări diferite și aplicare neuniformă a legii.
Instituția mai ridică semne de întrebare cu privire la mecanismul de administrare a registrului furnizorilor de servicii mass-media, aflat în gestiunea Ministerului Culturii. Sunt vizate inclusiv procedurile de refuz al înregistrării sau de radiere în cazul difuzării unor informații catalogate drept „false sau înșelătoare”, în lipsa unor criterii clare și a unor garanții procedurale suficiente.
Totodată, CNA menționează posibile vulnerabilități în ceea ce privește finanțarea publică a instituțiilor media și reglementarea conflictelor de interese, indicând riscuri legate de abuz de serviciu, trafic de influență sau favorizare.
Dezbaterile din Parlament au inclus și schimburi de replici între deputați.
Deputatul Partidului Nostru, Nicolae Margarint, a cerut să fie indicată o țară europeană în care există un registru al mass-mediei gestionat de stat.
În replică, deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei, l-a îndemnat să caute informația pe Google, adăugând că astfel de modele există în state ale Uniunii Europene, fără a oferi exemple concrete.
Discuțiile au vizat și posibila suprapunere de competențe între instituții.
Deputata PSRM Adela Răileanu a întrebat dacă televiziunile și radiourile ar urma să fie supuse unui dublu control din partea Ministerului Culturii și a Consiliului Audiovizualului.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a respins ideea existenței unor „filtre” suplimentare, precizând că este vorba despre aplicarea cadrului legal de către instituțiile responsabile, nu despre dublarea atribuțiilor.
Aceasta a mai declarat că proiectul poate fi îmbunătățit în lectura a doua.
De asemenea, Adela Răileanu a invocat riscuri privind extinderea controlului statului asupra presei.
Despre acest proiect de lege am explicat în seria de materiale EXPLICATIV NewsAlert.md | Noua lege a mass media: începutul sfârșitului pentru independența reală a presei.
