Republica Moldova, o țară agrară prin definiție, a ajuns să importe mai multă hrană decât produce pentru export. Economiștii avertizează că fenomenul trădează slăbirea economiei și aduce pierderi majore pentru buget și piața muncii.
Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, ruptura s-a produs în trimestrul III al anului 2024, iar în 2025 exporturile au coborât la circa 596 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la aproximativ 800 de milioane, generând un deficit de peste 200 de milioane de dolari.
Specialistul subliniază că importurile nu pot înlocui efectele economice ale producției locale. De exemplu, în sectorul cărnii de porc, producția internă generează până la 8,5 miliarde de lei, față de doar 4–4,3 miliarde în cazul importurilor. În industria zahărului, diferența este similară, până la 4,45 miliarde de lei din producție, comparativ cu 1,2–1,5 miliarde din importuri.
Impactul se vede și la buget. Producția locală aduce de câteva ori mai multe venituri fiscale. În sectorul porcin, contribuțiile pot ajunge la 800–1.000 milioane de lei, în timp ce importurile generează doar 250–300 de milioane.
Totodată, producția susține locuri de muncă. Aproximativ 10.000 de persoane depind de sectoarele analizate, iar înlocuirea acestora cu importuri duce la pierderi de joburi și accentuează migrația. În prezent, circa 923 de mii de persoane apte de muncă se află peste hotare.
Un alt semnal de alarmă este schimbarea structurii exporturilor. Dacă acum 20 de ani Moldova exporta preponderent produse alimentare (70%), astăzi exportă în mare parte materie primă (70%).
Situația a fost agravată de pesta porcină din 2025, care a redus producția cu aproximativ 35% și a generat pierderi bugetare de circa 200 de milioane de lei anual. În lipsa unor măsuri de sprijin, importurile au crescut rapid.
Economistul avertizează că, fără politici clare de susținere a producătorilor locali și a industriei alimentare, Moldova riscă să devină un importator net de alimente, cu efecte directe asupra economiei și securității alimentare.
