Micii, cunoscuți și în Republica Moldova ca unul dintre cele mai populare preparate de grătar, au o origine disputată. Aceștia sunt asociați spațiului românesc, însă ar avea rădăcini în bucătăria otomană și în tradițiile culinare din Balcani, unde există preparate similare din carne tocată fără înveliș.
Una dintre cele mai cunoscute legende legate de apariția micilor arată că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un restaurant din București, un bucătar ar fi rămas fără mațe pentru cârnați și a decis să pună compoziția direct pe grătar. Preparatul rezultat ar fi fost servit clienților și ar fi devenit rapid popular sub denumirea de „mititei”, relatează Știrile PROTV.
Micii pot fi priviți și ca rezultat al unui proces mai amplu de adaptare culinară, în care rețete din spațiul otoman au fost preluate și ajustate în funcție de ingredientele locale și de preferințele consumatorilor.
Rețeta clasică include, de regulă, un amestec de carne de vită și porc, usturoi, piper și alte condimente. Un element specific este utilizarea bicarbonatului de sodiu, care contribuie la textura fragedă și aerată a preparatului.
De-a lungul timpului, micii au devenit tot mai populari, fiind asociați în special cu mesele în aer liber și cu grătarele organizate în perioada sărbătorilor de primăvară. În mod tradițional, aceștia sunt serviți fierbinți, alături de muștar și pâine, combinație devenită deja clasică în întreaga regiune.
Preparatul s-a extins dincolo de România și este frecvent întâlnit și în Republica Moldova, unde a fost integrat în obiceiurile culinare locale.
Astăzi, micii sunt considerați un preparat emblematic pentru întreaga regiune, chiar dacă originea lor exactă rămâne subiect de dezbatere.
